October 6, 2016     Florin Dumitrescu

Despre Vanghelie, cu admiratie

Distribuie acest articol

vanghelieDe data asta voi scrie despre un latifundiar. Unul special, unul care fara doar si poate ar fi un model pentru latifundiarii momentului. Poate de-al de Becali sau Porumboiu ar invata ceva de la el. Nutresc iluzia unui naiv ireconciliabil ca Porumboiu sau Becali ar mai invata ceva, macar ca n-au invatat ceva bun in cei sapte-ani-de-acasa.

Voi scrie despre Vanghelie Zappa. Ai nostri, cati isi mai amintesc de el, spun ca a fost aroman dar grecii se mandresc ca fiind unul de al lor. Nascut la 1800 in Epirul de Nord din Imperiul Otoman. Ajuns la varsta de 30 de ani in Valahia a studiat dreptul, apoi economia. Stabilit initial la Braila, apoi la Bucuresti, Zappa a finantat construirea hotelului Atena devenit unul dintre cele mai luxoase din partile acestea ale Europei.

Vanghelie a profitat din plin de pretul scazut al pamantului din Baragan dar si de fertilitatea ridicata a acestuia si a cumparat intre 1845 si 1848 peste 15.000 hectare prin Calarasi, Buzau, Ialomita si Prahova. A arendat mai apoi terenurile si a folosit cu chibzuinta veniturile incasate. Pana aici pare multa asemanare cu sus-pomenitii Becali si Porumboiu. Doar pare, pentru ca apare cuvantul chibzuinta.

Iubitor de cultura in general, de cea greaca in special, Vanghelie Zappa a sustinut din tinerete ideea de romanism. Din averea sa a donat 5000 de galbeni pentru scrierea primului dictionar romanesc si a primei gramatici a limbii romane fiind totodata unul dintre fondatorii viitoarei Academii Romane.

Latifundiarul Zappa a scris cartea „Trantorul“, in care a inserat sfaturi practice pentru semanatul culturilor de grau sau de porumb. In aceeasi perioada in care cucerea Bucurestiul cu dragostea lui pentru cultura romana, el a construit la 75 de kilometri distanta de capitala in satul Brosteni din Ialomita un conac impresionant transformand o suprafata de cateva hectare intr-o adevarata mosie boiereasca. „Conacul avea o arhitectura aparte. Era imprejmuit de un zid gros din caramida, inalt de cinci metri, iar in curte se afla o gradina imensa, aproape asemanatoare cu un parc, unde se plantau cele mai frumoase flori.“

Dar nu toate acestea l-au facut cunoscut pe Vanghelie Zappa, desi ar fi fost poate indeajuns. Mosierul de la Brosteni a fost un fervent promotor al reinvierii Jocurilor Olimpice. Cand la 1850 la initiativa poetului grec Alexandru Sutu (si da, e acelasi cu rubedenii multe la Bucuresti) a relansat dezbaterile pe aceasta tema la Atena, Vanghelie al nost’ a fost cel care a scos banu’ si a finantat noul proiect. Zappa a trimis imediat 2000 de florini austrieci pentru organizarea competitiilor dupa cum a edifiat si o constructie olimpica care urma sa functioneze si ca centru expozitional permanent. Acesta este motivul pentru care prima editie a Jocurilor Olimpice de la Atena poarta numele de Olimpiada Zappeiana.

Impresionant, nu? Cati dintre romanii de astazi au auzit oare de el? Veti da vina pe scoala, presa… da stiu!

Iar voi latifundiarilor…se poate! Sa nu fiti doar epigoni.

Sectiunea comentarii

Anunta-ma cand
avatar

wpDiscuz

Revista Ta de Educatie in Imobiliare si Constructii


Autor

Florin Dumitrescu Linked In

Eu sunt Florin Dumitrescu si cred ca am o mare doza de naivitate si idealism. Idealism si naivitate. Desi pare o prezentare tinuta la Asociatia Idealistilor Anonimi, de fapt nu e decat o justificare, poate neverosimila a crearii acestei reviste. Da. Am creat aceasta revista in speranta naiva de a indrepta lucrurile (care trebuie sa recunoastem, nu merg foarte bine) in afacerile imobiliare.

Cere sfatul nostru

Autor