Din principiul potrivit caruia niciunul dintre coproprietari nu are un drept exclusiv asupra unei fractiuni materiale din bun decurgea regula unanimitatii, care impunea existenta acordului de vointa al tuturor copartasilor pentru efectuarea unui act avand ca obiect intregul bun.
Cel de al doilea principiu care guverneaza administrarea unui bun detinut in cote parti rezulta al doilea principiu, potrivit caruia fiecare coproprietar poate dispune in mod liber de cota sa din drept, in sensul ca o poate instraina sau o poate greva cu drepturi reale de garantie care nu presupun deposedarea. Altfel-spus, in legatura cu cota sa parte din drept, fiecare coproprietar are exclusivitatea. Principiul enuntat isi gaseste reglementarea in legislatia civila existenta potrivit cu care “fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-parti din dreptul de proprietate si poate dispune in mod liber de aceasta in lipsa de stipulatie contrara”.
