Ca si in actuala reglementare, in acceptiunea noului Cod de procedura civila aprobat prin Legea nr. 134/2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 485/15.07.2010, executarea silita se integreaza procesului civil, reprezentand cea de-a doua faza a acestuia, o procedura prin intermediul careia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca ori printr-un alt act executoriu, constrange, cu concursul organelor de stat competente, pe debitorul sau care nu-si executa de buna voie obligatiile decurgand dintr-un asemenea titlu, de a le aduce la indeplinire, in mod silit.
Dreptul de a porni executarea silita apartine, asadar, creditorului, daca prin lege nu se prevede altfel (art. 654 alin. 1 din noul Cod de procedura civila) care, insa, nu poate proceda in acest sens decat cu respectarea unor exigente de ordin procedural expres reglementate de legiuitor.
Sub aspectul competentei executorului judecatoresc, art. 642 prevede ca, daca prin lege nu se dispune altfel, hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de catre executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel, dupa cum urmeaza: in cazul urmaririi silite a bunurilor imobile, al urmaririi silite a fructelor prinse de radacini si al executarii silite directe imobiliare, executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde se afla imobilul. Dispozitii similare se regasesc si in art. 808 alin. 1.
Cand se urmaresc mai multe imobile, inscrise la acelasi birou sau la birouri de cadastru si publicitate imobiliara diferite, pentru o creanta garantata cu ipoteca colectiva, cererea se va indrepta la executorul judecatoresc in a carui raza teritoriala este inscrisa ipoteca principala (art. 808 alin. 3).
