October 14, 2012     Florin Dumitrescu

Retro

Zilele trecute, pe cand stateam cu un client la o cafea in  Timmi’s, braseria de langa biroul meu, mi-am amintit de primele mele posturi pe acest blog. Intr-unul din ele, Super agentul 007, vorbeam despre un intermediar care, stand in locul pe care eu ma aflam acum, vindea si cumpara din telefon, fara efort, dar si fara logica sau valoare adaugata terenuri intravilane. In altul, Momentan prefer Piranha, cam tot de pe atunci, octombrie 2008 deci acum 4 ani, in alt local din zona dadeam consultanta imobiliara si ascultam povesti despre baruri in care se intalnesc agentii imobiliari adevarati si baruri in care se intalnesc teparii, exista o ierarhie.

          – Mai ti minte cum era acum cativa ani?

ma intreaba interlocutorul meu.

          – Nu aveai loc la masa. Peste tot erau oameni cu hartii si harti in mana, se mutau de pe un loc pe altul si vorbeau de metri patrati, euro si dolari. Auzeai despre localitati uitate de lume in care cica se investeau milioane iar arhitectii erau la mare trecere. Strada gemea plina de masini de teren murdare de noroi ce parca tocmai s-au intors de la un enduro. Acum e pustiu… 

Asa e, acum e pustiu. Investitiile de milioane nu au mai avut loc. Bancile incearca cu disperare sa isi recupereze banii cu prea multa indolenta platiti, iar agentii cei adevarati se ocupa de altceva. Doar teparii au ramas in continuare tepari.

Si desi interlocutorul meu construieste in continuare, discret si cu inteligenta ca intotdeauna, se vede ca isi aminteste cu nostalgie despre vremurile acelea. Si desi eu dau consultanta imobiliara si ascult povesti despre agenti in continuare, uneori ma gandesc cu nostalgie la vremurile acelea.

Sper nu in revenirea lor, ci in vremuri de efervescenta imobiliara cu experienta unei crize care, poate,  ne-a facut mai intelepti.  

  

May 15, 2011     Florin Dumitrescu

Cine a pus carciuma’n drum?

Am primit deunazi un mail de la un prieten avocat, al carui nume il tiu pentru mine pentru a nu va schimba parerea despre el sau pentru a nu renunta la serviciile mele pentru serviciile lui.

Era un mail de amuzament care continea textul Legii pentru monopolul bauturilor spirtoase in comunele rurale si masuri in contra betiei din 1908. In timp ce stau pe terasa din fata Domului Catolic din Piata Unirii ma gandesc la unele dintre “dispozitiunile” ei.

Nici o carciuma noua nu se poate infiinta intr’o raza de 100 metri in jurul bisericii sau scoalei.” si ma gandesc ca sunt maxim 50 de metrii pana la slujba de dincolo de ziduri.

Sau “Pentru orice sat numarul carciumelor este limitat la o carciuma de fiecare 150 capi de familie.” si ma intreb oare cati “capi de familie” or fi acum prin Piata Unirii, oare or fi cu sotiile sau cu…?

Lucratorii trebue sa fie platiti numai in moneda legala. Patronii cari vor plati in fise, jetoane, tiduli sau altfel decat in bani, se vor pedepsi cu o amenda de 500 lei, iar in caz de recidiva cu inchiderea cantinei.”… hmm, nici macar bonuri de masa?

Nici o carciuma din nici o categorie nu poate sa fie lipsita de vin.” eventual ceva spumante italiano…

Veniturile dela carciumi nu vor fi niciodata inscrise intre veniturile ordinare ale comunei; ele se vor inscrie la un fond special. Acest fond se va intrebuinta numai pentru imbunatatiri de facut bisericilor, scoalelor si infirmeriilor comunale, pentru asezaminte de cultura taraneasca, biblioteci populare, sali de conferinte si cetire, si de petreceri populare pentru tineret, ateliere de lucrari manuale, sau pentru poduri si podete pe drumurile de pe teritoriul comunei… In afara de aceste intrebuintari, este absolut interzisa orice alta cheltuiala din fondul provenind din venitul carciumelor.” Daca ar auzi unii cum face guvernul harcea-parcea bugetul asigurarilor sociale, adica acel buget care provine din contributii sociale si nu de la carciumi, Citeste continuarea Cine a pus carciuma’n drum?

April 25, 2009     Florin Dumitrescu

Un fresh si o apa plata

2738282050_c2eda1cffc

Astazi m-am intalnit cu un prieten, agent imobiliar cu vechi state de plata.

Dam sa intram intr-un bar din zona Piata Unirii. Full, nici un loc liber. Prietenul meu recunoaste cativa clienti, ii saluta si da mana cu ei. Apoi imi spune:
– E plin, hai sa mergem la Grinette. Erau prieteni de ai mei, tari in imobiliare.

La Grinette din nou plin. Si din nou prietenul meu recunoaste pe cate unul, vorbeste cateva secunde de politete si mergem in alta parte.
– Si astia is prieteni d’ai mei. Vezi toata lumea sta prin baruri, nimeni nu mai lucreaza. Hai sa vedem la Eclipse, o fi liber.

La Eclipse ni se arata o masa libera. Citeste continuarea Un fresh si o apa plata

September 27, 2008     Florin Dumitrescu

Momentan prefer Piranha

cafe de paris vs. piranhaIn dimineata asta, un amic de al meu, Viorel, fermier profesionist si agent imobiliar amator, muncitor si prosper de felul lui de altfel, ma invita la o cafea.

Hai la Piranha, ca dau o cafea. Vreau sa te intreb de un contract pentru un teren.

Consultanta juridica se face la birou sau la sediul clientului si nu la bar. Eu asa fac intotdeauna. Sau ar trebui sa fac asa intotdeauna. Uneori ma las convins de unul sau de altul ca abilitatile de profesionist nu se pierd daca muncesti si in alte locuri decat la birou sau la sediul clientului.

Am intrat in “Piranha”, Citeste continuarea Momentan prefer Piranha

Revista Ta de Educatie in Imobiliare si Constructii


Autor

Florin Dumitrescu Linked In

Eu sunt Florin Dumitrescu si cred ca am o mare doza de naivitate si idealism. Idealism si naivitate. Desi pare o prezentare tinuta la Asociatia Idealistilor Anonimi, de fapt nu e decat o justificare, poate neverosimila a crearii acestei reviste. Da. Am creat aceasta revista in speranta naiva de a indrepta lucrurile (care trebuie sa recunoastem, nu merg foarte bine) in afacerile imobiliare.

Cere sfatul nostru

    Autor