Pe la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, pe dealurile molcome ale Prahovei si Dambovitei si-au facut aparitia cativa samsari de pamanturi. Cautau mosii mici si asezate in vale, in luncile umede ale raurilor, starnind uimirea localnicilor prin pretul ridicat pe care il ofereau pentru cele mai proaste pamanturi. Erau agentii veneticilor sositi prin targul Bucurestiului, ale unui soi nou de venetici, popositi aici de prin Englitera si Francia sau nemti si unguri de prin Imperiul Cezaro-Craiesc. Boierii cei vechi, imputinati de ruina agriculturii si parasiti de mosneni plecati prin targuri spre o mai lesne pricopseala au primit cu bucurie pe noii vizitatori si s-au lepadat repede de luncile si noroaiele mosiilor lor. Apoi veneticii au sosit pe malurile raurilor, au tocmit de prin crasme tarani voinici si s-au pus sa sape fantani si sa pompeze o apa imputita si noroioasa umpland campurile cu mireasma sevei pamantului, petrolul. Se zicea despre apa aceea ca are puterea de a misca vapoarele marilor si locomotivele noilor drumuri de fier ce brazdau sesurile si muntii Europei.

In curand, noi valuri de intreprinzatori si aventurieri, venetici si romani, vor lua cu totul locul vechilor stapani si obiceiuri ale pamantului.

Aceasta avea sa fie prima mare speculatie imobiliara din istoria moderna a Romaniei. In curand, sute de mii de hectare de teren de la poalele Carpatilor sudici aveau sa fie transformate fundamental. Pasunile si livezile de meri vor fi inlocuite cu campuri de sonde, gradinile vor fi taiate de retele din sarma ghimpata iar raurile, altadata limpezi, vor purta din acest moment si pentru totdeauna valurile de hidrocarburi.

Citeste continuarea Despre urate miresme si despre istoria lor