Cu totii am fost foarte entuziasmati atunci cand a fost inaugurat Iulius Mall in Timisoara.
Imi amintesc de aglomeratia infernala din prima luna in care probabil toti locuitorii din vestul tarii i-au trecut pragul. Nu conta prea mult ca finisarile nu erau de calitate, nu conta ca in unele aripi inca se lucra sau ca lampile care luminau holurile largi se stingeau intermitent la zece minute.
Se inaugurase Iulius Mall in Timisoara.
Mai apoi am aflat, unii dintre noi, e drept, ca mega-dezvoltatorul imobiliar construise doar infrastructura in timp ce micii sau mai marii comercianti ce il populau au construit restul, si-au modelat spatiile comerciale, au asigurat finisarile si instalatiile interioare. Am aflat cum au platit chiria, record pe vremea aceea, pentru un an in avans si si-au asumat clauze contractuale dure prin care participau la eforturile de promovare si dezvoltare ulterioare ale Iulius Mall.
Aceasta se dovedea o mare afacere… pentru Iulius Mall evident.
Mai apoi am vazut ca exista un parteneriat intre primaria Timisoara si Iulius Group. Am observat cum primaria modernizeaza peste noapte aductiunile de utilitati si reteaua de energie electrica in zona si m-am gandit ca aste e de bun augur pentru dezvoltarea orasului.
