Citesc cartea Mafia Camatarilor a lui Malin Bot.
In primul rand, remarc o descriere riguroasa a evenimentelor analizate si de care marturisesc ca in mare parte stiu si eu. Pot doar sa citez:
Contextul in care a inflorit aceasta mafie este foarte important. Lipsa unei educatii juridice elementare este piatra de temelie pe care se cladesc escrocheriile. Cei mai multi romani au iesit complet nepregatiti din sistemul comunist in care statul facea totul, in jungla acestui fel de democratie, unde aproape orice este posibil si trebuie sa iti porti singur de grija. Naivitatea victimelor si abilitatile escrocilor de a le pacali vigilenta este un alt element favorizant. Coruptia functionarilor statului joaca si ea un rol esential. Fara notari lipsiti de scrupule, judecatori manjiti sau executori pusi pe capatuiala, mafia camatarilor nu ar fi existat. Ziarele de mica publicitate poarta si ele o mare parte din vina tragediilor prin care au trecut si inca mai trec zeci de mii de familii in toata Romania. Grava este si incompetenta administratiilor financiare, ale caror servicii de control ar fi putut sa lichideze mafia pentru simplul motiv ca veniturile obtinute sunt total in afara legii.
Perfecta. O analiza perfecta.
Cu un lucru nu sunt fundamental de acord: nu exista o mafia a camatarilor, o mafia a hotilor de case.
Este un fenomen care ia amploare, cu un profund caracter antisocial si infractional impotriva caruia organismele statului trebuie sa actioneze rapid, de acord. Dar nu este o mafie.
O mafia presupune o “familie”, presupune o ierarhie foarte clara intre membrii ei, presupune un teritoriu clar delimitat si exclusiv de actiune, reguli precise de functionare, proceduri de operare bine puse la punct, relatii externe bine dezvoltate, un cod al onoarei pana la urma.
La noi sunt doar grupuri disparate de gainari care se tepuiesc intre ei ori de cate ori au ocazia, luminati uneori de notari care nu dorm chiar la toate sesiunile congresului de la Brasov, de avocati care au aflat cum gasesti un contract bun pe net, de executori care impart aceasi femeie de consumatie cu politistul de proximitate. La noi “locotenentii” se dau la nevasta “nasului” si ii sterpelesc peste noapte BMW-ul pentru a se da in barci cu femeia, subalternii schimba sefu’ odata la sase luni si uita sa inapoieze telefonul “de servici” iar daca unii dintre ei sunt opriti de politie pentru ca au trecut pe rosu, spun in primele trei minute cu ce s-au ocupat in ultimii trei ani, in detaliu.
Nu, la noi nu este o mafie. Nu suntem in stare nici de asa ceva.
Din fericire.
despre mafia mai puteti citi si Ein Reich, ein volk, ein imobil.
si daca tot zici ca in Bucuresti e tot raul sa vezi ce mafie e aici, si la mafie suntem primii, mai aveti pana ne ajungeti
vezi ca butonul de anunta o frauda imobiliara nu merge. mai trebuie sa lucrezi la saitul asta
problema este ca s-au facut legaturi si grupari in instante care actioneaza ca o adevarata mafie, poate ca nu exista o singura mafie pe plan national dar cu siguranta exista mafii locale peste tot. stiu cartea, e foarte precisa si buna.
Cartea este intr-adevar foarte documentata iar Malin are mult curaj. Ceea ce sustin eu, este ca oamenii astia isi manifesta lipsa de bun-simt si impostura atat fata de potentialele victime cat si intre ei …deocamdata. Optimist fiind, sper ca autoritatile sa tina fenomenul escrocheriilor imobiliare descrise de Malin la nivelul minim posibil. Intr-o alta ordine de idei … cred ca vom mai auzi de ei si peste 20 ani, cand sper sa am curajul de a scrie postul …Dupa 20 de ani.
Am citit si eu cartea. E buna. Daca ar avea curaj mai multi sa spuna lucrurilor pe nume poate ca multe probleme ar disparea de la sine.