October 4, 2013     Florin Dumitrescu

Hotul striga „Prindeti hotul”

Pentru a-si recupera o parte dintre pagubele aduse din cauza creditelor acordate ilegal in perioada 2008 – 2011, BRD Groupe Societe Generale a initiat o serie de procese prin care cere insolventa unora dintre firmele implicate in fraudele bancare de peste 85 milioane de euro.

La sfarsitul anului trecut, procurorii de la Crima Organizata au cerut arestarea preventiva a 12 persoane implicate in fraudarea a 85 mil. euro, printre care directorii BRD Unirea si Dorobanti, Adrian Martis si Andrei Nanu, banuiti ca ar fi coordonat intreaga activitate infractionala din interiorul institutiei pe care o conduceau. Alaturi de acestia s-a cerut si arestarea urmatorilor: Elena Blaga, Orlando Ionut Ghiorghe (evaluator), Andrei Suditu, Niculae Sandu, Ioan Crestin, Dumitru Benga, Vranceanu Jenica Barbu, Marius Locic, Liliana Liuba Alexandrescu (notar), Claudia Maria Peter si Camilia Damiela Pop (notar).

Potrivit anchetatorilor, “una din conditiile impuse de liderii gruparii infractionale, inculpatii Vasile Crestin, Adrian Martis si Andrei Nanu, a fost ca solicitarea initiala de creditare sa fie efectuata intr-un anume cuantum tocmai pentru a nu putea fi descoperita frauda bancara”.

Demersul este legal, fara doar si poate. Societatea bancara a fost prejudiciata si trebuie sa isi recupereze acest prejudiciu de la cei care i l-au produs. Nu vreau sa vorbesc acum despre legalitate.

Dar demersul bancii este la fel de imoral ca si al fraudatorilor. Banca si fraudatorii au actionat intr-o deplina simbioza.  Pentru ca banca a creat „sistemul”, l-a intretinut  si s-a folosit de el. Iar fraudatorii sunt angajati ai bancii, reprezinta banca, ei chiar „sunt” banca, iar comportamentul lor este la fel de reprezentativ pentru banca. In timp ce banca este la fel de reprezentativa pentru sistemul bancar romanesc.

Oricum, din toata afacerea asta, banca trebuie sa iasa bine…

Despre banci cu convietuirea cu ele puteti citi si in Buna vecinatate tiganeasca.

September 9, 2011     Florin Dumitrescu

Fazanul din Balon

Dupa cum m-am obisnuit sa citesc bloguri imobiliare, si dupa cum v-am obisnuit sa le postez pe cele mai interesante, asemenea maximelor care circula liber prin cultura populara… reproduc un post aparut in Balonul imobiliar:

Mai tineti minte cum, in urma cu fix 3 ani, cand BNR-ul a produs un mini-inghet al creditarii (care s-a suprapus perfect pe criza generata de Lehman Brothers), o gramada de fazani, fazance si fazanei mai mici s-au grabit sa prinda „ultimul tren al creditarii”, adica sa ia un credit pe normele vechi? … pe considerentul ca dup’aia n-o sa mai „prinza” si ramane in chirie o viata de om? …Mi-am adus aminte de ei in contextul actualelor discutii care privesc schimbarea normelor de creditare. Ce diferenta de atitudine!… Mai sa nu-ti vina sa crezi ca astazi nu mai e nimeni care sa rupa usa bancilor, disperat ca nu mai apuca sa ia creditul mult-visat pentru a cumpara un apartament minuscul cu pretul umflat de 3 ori, la care sa plateasca o viata intreaga cati bani n-a cheltuit toata familia lui la un loc in tot secolul precedent. Unde or mai fi acei fazani? Ce or mai face ei? Cati or fi ajuns… friptura?

November 14, 2010     Florin Dumitrescu

Cand prezentul bantuie trecutul

Ies din birou indreptandu-ma spre Piata Marasti. Aglomeratie ca de obicei in zona aceea de la coltul Pietei Unirii, masini parcate aiurea si masini care se inghesuie sa treaca prin unicul sens de circulatie ramas liber, pietoni grabiti printre turisti rarefiati ce pare ca au ajuns din greseala prin aceste locuri.

La coltul pietei, printre pietoni si masini, doi vagabonzi, aurolaci cum ne-am obisnuit sa le spunem, se inghesuie in cladire. Unul se urineaza pe perete in timp ce striga la cel de-al doilea:

–      –  Baga-te ma, sa nu ma vada. Ce sa fac daca imi vine? 

Trec in fiecare zi pe langa cladirea aceasta. Iar acum trec pe langa ei fara sa reactionez macar.

Siderat poate e cuvantul, socat cu siguranta si jenat de imaginea scabroasa ce imi este dat sa vad, trec pur si simplu mai departe. Constat ca am gresit si destinatia pentru ca sa ma trezesc dupa cateva minute schimband directia inspre locul spre care plecasem.

Ziua in amiaza mare, printre masini si pietoni, multi pietoni si cativa turisti, in mijlocul orasului Timisoara, in zona cunoscuta ca fiind de afaceri si servicii profesionale pentru afaceri, in 2010 se intampla asta. Pe peretii unei cladiri reprezentative pentru orasul asta, pentru lumea din care consider (inca) ca fac parte.

Prefer sa nu vorbesc despre actiunea la care mi-a fost dat sa asist. Pur si simplu imi e imposibil. Vreau sa va vorbesc doar despre cladire.

Citeste continuarea Cand prezentul bantuie trecutul

November 15, 2009     Florin Dumitrescu

Un ghid mai bun decat toate almanahele

statsAm gasit un Ghid de evitat “tepele” date de dezvoltatorii imobiliari. Mi sa parut util si, prin urmare, il postez.

Alegerea unui dezvoltator cu scrisoare de garantie bancara, cu proiecte finalizate si asistenta unui avocat sunt solutii care reduc riscurile cumparatorilor

Daca in trecut dezvoltatorii faceau adesea contractele de vanzare a apartamentelor dupa bunul plac, in prezent cumparatorii au posibilitatea sa se asigure mai mult. Asta pentru ca acum cei care vor sa vanda accepta mult mai usor negocierea unor contracte ferme, cu clauze de asigurare a cumparatorilor. Dupa tepele din trecut, aproape totul depinde acum de cumparatori.

Exista inca foarte multi oameni care au de dat zeci de mii de euro la banci pentru casa dorita, dar pe care nu o vor avea niciodata fiindca dezvoltatorii au intrat in faliment. Altii risca sa fie dati afara din casa pusa garantie pentru a cumpara o locuinta noua care nu s-a mai construit. Mai sunt, de asemenea, extrem de multi cumparatori care trebuiau sa aiba cheile de la viitoarea lor casa inca din 2008, dar nu se pot bucura de aceasta, fiind amanati cu lunile, in continuare.

Citeste continuarea Un ghid mai bun decat toate almanahele

Revista Ta de Educatie in Imobiliare si Constructii


Autor

Florin Dumitrescu Linked In

Eu sunt Florin Dumitrescu si cred ca am o mare doza de naivitate si idealism. Idealism si naivitate. Desi pare o prezentare tinuta la Asociatia Idealistilor Anonimi, de fapt nu e decat o justificare, poate neverosimila a crearii acestei reviste. Da. Am creat aceasta revista in speranta naiva de a indrepta lucrurile (care trebuie sa recunoastem, nu merg foarte bine) in afacerile imobiliare.

Cere sfatul nostru

    Autor