Parcelarea este operatiunea juridic-cadastrala care are drept rezultat divizarea cotelor de teren echivalent in mai multe terenuri mici.

Prin actul constitutiv al ipotecii, creditorul ipotecar poate incuviinta celui care a constituit ipoteca sa perceapa, la scadenta, capitalul, dobanzile si celelalte sume cuvenite in temeiul creantei ipotecate.

Creditorul ipotecar poate retrage oricand aceasta incuviintare, cu indatorirea de a-i notifica in scris pe cel care a constituit ipoteca si pe debitorul creantei ipotecate.

Publicitatea  ipotecii asupra conturilor deschise la o institutie de credit se realizeaza prin inscrierea ipotecii la arhiva sau poate fi satisfacuta prin controlul asupra contului. Un creditor ipotecar dobândeşte controlul asupra unui cont daca:

1. a) creditorul ipotecar este chiar institutia de credit la care este deschis contul;
2. b) constituitorul, institutia de credit şi creditorul ipotecar convin in scris ca institutia de credit, fara a solicita consimtamântul constituitorului ipotecii, va urma instructiunile prin care creditorul dispune de sumele aflate in cont; sau
3. c) creditorul ipotecar devine titular al contului.

Creditorul ipotecar care indeplineşte conditiile prevazute la alin. (2) are controlul asupra contului chiar daca cel care a constituit ipoteca pastreaza dreptul de a dispune de sumele aflate in cont.

Vanzarea terenurilor agricole extravilane pe care se afla situri arheologice clasate trebuie sa respecte prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

De asemenea, terenurile agricole situate in extravilan, pe care se afla situri arheologice, unde au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potential arheologic evidentiat intamplator, pot fi vandute, doar cu avizul specific al Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, dupa caz.

In plus, conform noii legi, urmatoarele tipuri de terenuri pot fi vandute doar cu avizul Ministerului Apararii Nationale (MApN), eliberat in urma consultarii cu Serviciul Roman de Informatii (SRI), Serviciul de Informatii Externe (SIE), Serviciul de Protectie si Paza (SPP), Ministerul de Interne (MI) si Ministerul Justitiei (MJ), prin structurile interne specializate:

1. terenurile agricole din extravilan, pe o adancime de 30 km fata de frontiera de stat si tarmul Marii Negre, catre interior,

2. situate la o distanta de pana la 2400 de metrii de obiective speciale.

Potrivit Legii 17/2014, pot cumpara teren agricol extravilan in tara noastra, incepand din 11 aprilie 2014:

1. cetatenii romani;

2. cetatenii unui stat din Uniunea Europeana;

3. cetatenii statelor care fac parte din Acordul privind Spatiul Economic European (ASEE; cuprinde Norvegia, Liechtenstein si Islanda) sau ai Confederatiei Elvetiene;

4. apatrizii cu domiciliul in Romania, intr-un stat din UE, intr-un stat din ASEE sau in Confederatia Elvetiana;

5. persoanele juridice de nationalitatea romana;

6. persoanele juridice avand nationalitatea unui stat membru al UE, a statelor care sunt parte a ASEE sau a Confederatiei Elvetiene.

In plus, cetatenii si persoanele juridice dintr-un stat membru al UE sau din statele care sunt parte a ASEE sau a Confederatiei Elvetiane pot achizitiona teren agricol in Romania in conditii de reciprocitate

Dispozitiile art 4 din Legea 17/2014 stabileste ordinea de prioritate la exercitarea dreptului de preemptiune. Aceasta este: coproprietarul, arendasul, proprietarii vecini, statul roman.

Literatura juridica este consecventa in a aprecia ca drepturile conferite coproprietarile la tranzactionarea imobileleor sunt de alta natura decat aceea a unui drept de premptiune.

Conform dispozitiilor art. 4 din Legea 17/2014 privind unele masuri pentru tranzactionarea terenurilor agricole situate in extravilan instrainarea, prin vanzare, a terenurilor agricole situate in extravilan se face cu respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute de Legea nr.287/2009 privind Codul Civil, republicata, cu modificarile ulterioare, si a dreptului de preemptiune al coproprietarilor, arendasilor, proprietarilor vecini, precum si al statului roman, prin Agentia Domeniilor Statului, in aceasta ordine, la pret si in conditii egale.

Duplicatul dupa titlul de proprietate se obtine in baza unei cereri care se depun la primăria în raza căreia se află imobilul menţionat în titlu. Cererea va fi însoţită de următoarele acte: anunţul din Monitorul Oficial al României privind declararea pierderii titlului de proprietate, certificatul fiscal recent privind imobilul, copiile actelor de identitate ale titularilor, declaraţia notarială pe proprie răspundere a titularului menţionat în titlu de proprietate în care să se arate ca nu a înstrăinat sub nici o formă imobilul şi că nu au fost şi nu sunt litigii pe rolul instanţei de judecată care să aibă ca obiect imobilul menţionat în titlul de proprietate, precum şi orice alte acte pe care primăria le consideră necesare.

Potrivit art.1091(4) noul Cod Civil „Pana la dovada contrara, instrainarea cu titlu oneros catre un descendent ori un ascendent privilegiat sau catre sotul supravietuitor este prezumata a fi donatie daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitatiei sau in schimbul intretinerii pe viata ori a unei rente viagere. Prezumtia opereaza numai in favoarea descendentilor, ascendentilor privilegiati si a sotului supravietuitor al defunctului, daca acestia nu au consimtit la instrainare”

In conformitate cu dispozitiile noului Cod Civil, intr-o cauza de mostenire

1. nu sunt supuse raportului:

a) donatiile pe care defunctul le-a facut cu scutire de raport. Scutirea poate fi facuta prin chiar actul de donatie sau printr-un act ulterior, intocmit in una dintre formele prevazute pentru liberalitati;
b) donatiile deghizate sub forma unor instrainari cu titlu oneros sau efectuate prin persoane interpuse, cu exceptia cazului in care se dovedeste ca cel care a lasat mostenirea a urmarit un alt scop decât scutirea de raport;
c) darurile obisnuite, donatiile remuneratorii si, in masura in care nu sunt excesive, sumele cheltuite pentru intretinerea sau, daca este cazul, pentru formarea profesionala a descendentilor, a parintilor sau a sotului si nici cheltuielile de nunta, in masura in care cel care lasa mostenirea nu a dispus altfel;
d) fructele culese, veniturile scadente pâna in ziua deschiderii mostenirii si echivalentul banesc al folosintei exercitate de donatar asupra bunului donat.

2. De asemenea, raportul nu este datorat nici in cazul in care bunul donat a pierit fara culpa donatarului. Cu toate acestea, daca bunul a fost reconstituit prin folosirea unei indemnizatii incasate ca urmare a pieirii sale, donatarul este tinut sa faca raportul bunului in masura in care indemnizatia a servit la reconstituirea acelui bun. In cazul in care indemnizatia nu a fost utilizata in acest scop, ea insasi este supusa raportului. Daca indemnizatia rezulta dintr-un contract de asigurare, aceasta se raporteaza numai in masura in care depaseste cuantumul total al primelor platite de donatar.

Dispozitiile sunt reglementate de art. 1091, 1146 si 1151 NCC.

Ipoteca este, prin natura ei, accesorie si indivibila. Ea subzista cat timp exista obligatia pe care o garanteaza si poarta in intregime asupra tuturor bunurilor grevate, asupra fiecaruia dintre ele si asupra fiecarei parti din acestea, chiar si in cazurile in care proprietatea este divizibila sau obligatiile sunt divizibile.

Daca prin lege nu se prevede altfel, ipoteca nu este opozabila tertilor decat din ziua inscrierii sale in registrele de publicitate.

In caz de concurs intre privilegii sau intre acestea si ipoteci, creantele se satisfac in ordinea urmatoare :

-creantele privilegiate asupra unor bunuri mobile ( Creantele privilegiate asupra anumitor bunuri sunt :1 creanta vanzatorului neplatit pentru pretul bunului mobil vandut unei persoane fizice este privilegiata cu privire la bunul vandut, cu exceptia cazului in care cumparatorul dobandeste bunul pentru serviciul sau exploatarea unei intreprinderi , 2 . creanta celui care exercita un drept de retentie este privilegiata cu privire la bunul asupra caruia se exercita dreptul de retentie,atat cat timp cat acest drept subzista , 3.orice stipulatie contrara se considera nescrisa )

-creantele garantate cu ipoteca sau gaj Creditorul care beneficiaza de un privilegiu special este preferat titularului unei ipoteci mobiliare perfecte daca isi inscrie privilegiul la arhiva inainte ca ipoteca sa fi devenit perfecta. Creditorul privilegiat este preferat titularului unei ipoteci imobiliare daca isi inscrie privilegiul in cartea funciara mai inainte ca ipoteca sa fi fost inscrisa

Daca legea straina care reglementeaza rangul ipotecii mobiliare nu prevede formalitati de publicitate si bunul nu este in posesia creditorului, ipoteca mobiliara are rang inferior: ipotecii asupra unei creante constand intr-o suma de bani platibila in Romania; ipotecii asupra unui bun mobil corporal, care a fost constituita atunci cand bunul se afla in Romania, sau asupra unui titlu negociabil. Cu toate acestea, ipoteca mobiliara isi conserva rangul de prioritate, daca este inregistrata, potrivit legii romane, inaintea constituirii ipotecii mai sus mentionate.

Ipoteca este perfecta atunci cand produce efecte, iar formalitatile cerute de lege pt publicitatea sa au fost indeplinite. Publicitatea ipotecilor mobiliare se asigura prin inscrierea acestora in arhiva,  daca prin lege nu se prevede altfel.

Ipoteca perfecta este opozabila celorlalti creditori ai constituitorului, celor care dobandesc ulterior drepturi asupra bunului ipotecat, precum si tuturor celorlalte persoane.

Publicitatea ipotecii asupra instrumentelor financiare care, potrivit regulilor pietei pe care sunt tranzactionate, pot fi transferate prin simpla inregistrare in registrele care o deservesc. Se realizeaza potrivit regulilor aplicabile acelei piete.

Creditorul ipotecar are dreptul sa inspecteze bunul ipotecat.El este dator sa nu stanjeneasca activitatea celui care detine bunul ipotecat.

Ipoteca asupra instrumentelor financiare se constituie conform regulilor pietei pe care acestea sunt tranzactionate. Ipoteca asupra actiunilor sau partilor sociale ale unei societati comerciale se constituie potrivit regulilor stabilite prin lege speciala.

Se pot ipoteca: 1) imobilele cu accesoriile lor, 2)uzufructul acestor imobile si accesoriile, 3)cotele-parti din dreptul asupra imobilelor, 4) dreptul de superficie.

Ipoteca ce poarta asupra chiriilor sau arenzilor prezente  si viitoare produse de un imobil, precum si asupra indemnizatiilor platite in temeiul unor contracte de asigurare cu privire la plata acestor chirii sau arenzi se supune regulilor publicitatii.

Ipoteca asupra unui bun imobil se constituie prin inscriere in cartea funciara. Ipoteca asupra unei universalitati de bunuri nu greveaza bunurile imobile cuprinse in aceasta decat din momentul inscrierii ipotecii in cartea funciara cu privire la fiecare dintre imobile.

Creditorul ipotecar nu poate cere plata decat dupa ce comunica in scris debitorului acesteia existenta ipotecii, creanta ipotecata, suma datorata, locul si modalitatea de plata.

Acceptarea ipotecii de catre debitorul creantei ipotecate, facuta prin act scris, produce aceleasi efecte.

Ipoteca asupra unei universalitati de  creante nu cuprinde creantele nascute din instrainarea bunurilor debitorului ca urmare a exercitarii drepturilor unui tert si nici creantele nascute din contractele cialis 5mg de asigurare incheiate de debitor cu privire la bunurile sale.

Creditorul nu poate urmari in acelas timp vanzarea imobilelor care nu sunt ipotecate decat in cazul cand bunurile care ii sunt ipotecate nu sunt suficiente pentru plata creantei sale.

Urmarirea silita se face cu respectarea dispoziilor Codului de procedura civila.

Dreptul de folosinta asupra bunurilor proprietate publica se acorda, cu titlu gratuit, pe termen limitat, in favoarea institutiilor de utilitate publica. In lipsa unor dispozitii contrare in actul de constituire, titularul nu beneficiaza de fructele civile ale bunului. Dispozitiile privind constituirea si incetarea dreptului de administrare se aplica in mod corespunzator.

Apararea in justitie a dreptului de folosinta cu titlu gratuit revine titularului dreptului.

Asigurarile de credite si garantii pot avea ca obiect acoperirea riscurilor de insolvabilitate generala, de credit de export, de vanzare cu plata pretului in rate, de credit ipotecar, de credit agricol, de garantii directe sau indirecte, precum si altele de asemenea, conform normelor adoptate de organul de stat in a carui competenta, potrivit legii, intra supravegherea activitatii din domeniul asigurarilor.

Daca s-ar conveni ca printr-un contract de asigurare directa de credite si garantii sa se acopere riscul ca un debitor al asiguratului sa nu plateasca un credit care i s-a acordat, asiguratorul nu poate conditiona plata indemnizatiei de asigurare de declansarea de catre asigurat impotriva acelui debitor a procedurilor de reparare aprejudiciului, inclusiv prin executare silita.

Legea aplicabila obligatiilor extracontractuale se determina potrivit reglementarilor dreptului Uniunii Europene.

In materiile care nu intra sub incidenta reglementarilor Uniunii Europene  se aplica legea care carmuieste fondul raportului juridic preexistent intre parti, daca nu se prevede altfel prin conventii internationale sau prin dispozitii speciale.

Aplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea publica de drept internațional privat roman sau daca legea straina respectiva a devenit competenta prin fraudarea legii romane. In cazul inlaturarii aplicarii legii straine, se aplica legea romana.

Aplicarea legii straine incalca ordinea publica de drept internațional privat roman in masura in care ar conduce la un rezultat incompatibil cu principiile fundamentale ale dreptului roman ori ale dreptului Uniunii Europene si cu drepturile fundamentale ale omului.

Creditorul poate sa ia toate masurile necesare sau utile pentru conservarea drepturilor sale, precum asigurarea dovezilor, indeplinirea unor formalitati de publicitate si informare pe contul debitorului, exercitarea actiunii oblice ori luarea unor masuri asiguratorii.

Principalele masuri asiguratorii sunt sechestrul si poprirea asiguratorie. Masurile asiguratorii se iau in conformitate cu dispozitiile Codului de procedura  civila.

Conditiile de fond ale actului juridic sunt stabilite de legea aleasa de parti sau, dupa caz, de autorul sau. Alegerea legii aplicabile actului trebuie sa fie expresa ori sa rezulte neindoielnic din cuprinsul acestuia sau din circumstante. Partile pot alege legea aplicabila totalitatii sau numai unei anumite parti a actului juridic. Intelegerea privind alegerea legii aplicabile poate fi modificata ulterior incheierii actului. Modificarea are efect efect retroactiv, fara sa poata totusi: 1)sa infirme validitatea formei acestuia, 2) sa aduca atingere drepturilor dobandite intre timp de terti.

In lipsa alegerii, se aplica legea statului cu care actul juridic prezinta legaturile cele mai stranse, iar daca aceasta lege nu poate fi identificata, se aplica legea locului unde actul juridic a fost incheiat.

Se considera ca exista legaturi cu legea statului in care debitorul prestatiei caracteristice sau, dupa caz, autorul actului are, la data incheierii actului, dupa caz, resedinta obisnuita, fondul de comert sau sediul social.

Daca, la data partajului succesoral, un mostenitor are o datorie certa si lichida fata de mostenire, aceasta se lichideaza prin luare mai putin. Daca mostenitorul are mai multe datorii fata de mostenire care nu sunt acoperite cu partea sa din bunurile mostenirii, aceste datorii se sting proportional prin raport in limita partii respective.

Raportul nu opereaza in privinta creantei pe care un mostenitor o are fata de mostenire. Insa mostenitorul care este atat creditor, cat si debitor al mostenirii se poate prevala de compensatia legala, chiar daca nu ar fi intrunite conditiile acesteia.

Prin acordul tuturor mostenitorilor, raportul datoriilor se poate realiza si inainte de partajul succesoral.