agent imobiliar - Frauda Imobiliara

12.02.2017 Florin Dumitrescu

I se spunea “Negociatorul”

Negociatorul Oamenii ma angajeaza sa negociez pentru ei.Nu stiu care sunt calitatile pe care trebuie sa le aiba un bun negociator – rabdarea, o buna cunoastere a psihologiei umane, stapanirea tuturor informatiilor despre chestiunea negociata, si din nou rabdarea. Cert este ca oamenii ma angajeaza sa negociez pentru ei. Daca la inceput oarece abilitati tehnice juridice ce le detin au fost argumentul suficient pentru a participa, in general alaturi de client, la negocierea unor tranzactii imobiliare, de ceva vreme oamenii ma angajeaza sa negociez pentru ca o fac mai bine decat ar putea-o face ei. Se cheama ca sunt expert.

Am negociat zeci de tranzactii, majoritatea de mica valoare, dar am negociat si mari vanzari de succes. Nu pot spune - daca e mai greu sa negociezi achizitia unui petic de pasune cu un taran de la munte, cand acel petic este exact locul ce iti poate asigura accesul la ferma ta iar taranul este exact acel taran ingust la minte pe care il evita tot satul - sau sa negociezi o constructie imposibila si kicioasa cu cocalarul prosper autodeclarat “om de afaceri” obisnuit sa bisnitareasca enervant si superior pe toata lumea. Dar nici nu conteaza pana la urma si nu e subiectul articolului de fata. Citeste continuarea I se spunea “Negociatorul”

19.07.2014 Florin Dumitrescu

Samsarul din satul de munte

Nu cumparam pamant! Pur si simplu faceam o cercetare de piata si ne aflam pe ulitele acelui sat uitat de lume pentru ca sa aflam preturile terenurilor in zona.

Trecem cu masina la relanti prin dreptul catorva babe ce nu intrau in categoria “surselor” demne de incredere si ne oprim in dreptul unei case in fata careia un barbat intre doua varste discuta degajat la mobil. Intrebam despre pretul terenurilor in sat si despre posibilitatea de a cumpara un teren ”asa ca la 4-5 hectare”. Suntem trimisi la nr.81. “Acolo e cineva care stie.Cu el trebuie sa vorbiti.Il sun acu’.”

O luam pe increngatura de strazi ce ne arata ca satul e o asezare sanatoasa pe valea Cernei si ajungem conform indicatiilor la casa cu nr.81. O poarta e cascata larg si o corcitura ce pare mai degraba curioasa ne intampina cu capul plecat. Intram in curte. Un barbat a carui singura imbracaminte e o pereche de chiloti largi si lungi pana la genunchi sta asezat pe o barna de lemn. In fata lui, pe un aragaz de tip turist fierbe probabil o cafea. “Frate-miu se ocupa. E inuntru’.”

In bucataria cu pricina dam de un barbat in aceeasi imbracaminte nu foarte simandicoasa, cu fata mai aproape de tuciuriu decat de un blond dac ce freaca de zor un laptop. In jur, prin incapere, de toate pentru casa taranului roman din anii 2000, o soba de teracota pentru gatit, un aragaz, ceva mobila second din Germania, o plasma plina de praf.

“Da, eu am facut pe samsarul aici. Adica am pus in legatura oamenii. Eu am terminat agroturism la Craiova si ma pricep.” Ii spunem putin despre nevoile noastre. “A, asa la 2-3 hectare gasim. Am eu vreo 90 de ari intr-o parte. Mai e nasul meu care are la 70 de ari si langa noi un profesor, el are mai mult. Strangem!” Insistam pe documentele doveditoare. “Sunt acte, adica de la mostenire sau de la cine o primit pamuntu’.”Apoi pretul.”A, eu am vandut si cu un milion aru’. Adica stiti 100 de metri patrati.” Intelegem ca asta face 100 de milioane hectarul, cam 2.500 de euro pentru un hectar de teren extravilan, intr-o zona de munte, departe de orice nod de infrastructura decenta, intr-o tara cu cea mai primitiva agricultura din Europa.

Da, cred ca un samsar local ce a terminat agroturimul la Craiova nu e chiar cea mai potrivita sursa pentru cercetarea noastra.Dar cel putin suntem linistiti pentru ca are cine sa se ocupe de posibilii investitori imobiliari in zona. Mai ales cei din Occident vor fi incantati. Exista un samsar care se pricepe si e pacat sa nu il cunoasca.

12.05.2013 Florin Dumitrescu

Sinceritatea ca gadget

“Unii dezvoltatori au inceput sa isi vanda apartamentele la kilogram. E doar o figura de stil, pentru ca, in caz contrar, cine ar avea atatia bani cat cantareste o locuinta.

Cine s-ar fi gandit ca o locuinta poate fi vanduta la kilogram? Ei bine, constructorii au facut calculele si, iata, vin cu oferta zilei: 2 lei kilogram de apartament. Pentru o garsoniera este nevoie insa de 120 de tone de materiale de constructii.”

Mini-grasoniera inteligenta, casa cu pom inauntru, casa vanduta la kilogram, etc. se pare ca astea sunt noile gaselnite pe care agentiile imobiliare, disperate in a gasi solutii salvatoare, le ofera cumparatorilor.

Pe masura ce criza imobiliara a continuat sa isi produca efectele, foarte multi agenti imobiliari one-man-show au disparut, ceilalti au inceput sa isi coboare nasurile in pamant si sa isi foloseasca neuronii mai des decat pana atunci, au aparut agentii specializate, serviciile au inceput sa se imbunatateasca iar astazi, cumparatorii si vanzatorii sunt mult mai atenti la reputatie decat inainte.

Dar piata imobiliara e in continuare rarefiata si operatorii cauta cu disperare solutii salvatoare. Concepte cum ar fi mini-garsoniera inteligenta si casa vanduta la kilogram au fost prezentate la Targul Imobiliar Bucuresti din acest an. In conditiile in care Targul sa desfasurat intr-un cort din Piata Constitutiei, cred ca valoarea sa la kilogram nu a fost foarte ridicata.

Ceea ce ma surprinde pe mine in tot efortul asta al operatorilor imobiliari de a mai vinde ceva este lipsa sinceritatii.

Citeste continuarea Sinceritatea ca gadget

14.10.2012 Florin Dumitrescu

Retro

Zilele trecute, pe cand stateam cu un client la o cafea in Timmi’s, braseria de langa biroul meu, mi-am amintit de primele mele posturi pe acest blog. Intr-unul din ele, Super agentul 007, vorbeam despre un intermediar care, stand in locul pe care eu ma aflam acum, vindea si cumpara din telefon, fara efort, dar si fara logica sau valoare adaugata terenuri intravilane. In altul, Momentan prefer Piranha, cam tot de pe atunci, octombrie 2008 deci acum 4 ani, in alt local din zona dadeam consultanta imobiliara si ascultam povesti despre baruri in care se intalnesc agentii imobiliari adevarati si baruri in care se intalnesc teparii, exista o ierarhie.

- - Mai ti minte cum era acum cativa ani?

ma intreaba interlocutorul meu.

- - Nu aveai loc la masa. Peste tot erau oameni cu hartii si harti in mana, se mutau de pe un loc pe altul si vorbeau de metri patrati, euro si dolari. Auzeai despre localitati uitate de lume in care cica se investeau milioane iar arhitectii erau la mare trecere. Strada gemea plina de masini de teren murdare de noroi ce parca tocmai s-au intors de la un enduro. Acum e pustiu…

Asa e, acum e pustiu. Investitiile de milioane nu au mai avut loc. Bancile incearca cu disperare sa isi recupereze banii cu prea multa indolenta platiti, iar agentii cei adevarati se ocupa de altceva. Doar teparii au ramas in continuare tepari.

Si desi interlocutorul meu construieste in continuare, discret si cu inteligenta ca intotdeauna, se vede ca isi aminteste cu nostalgie despre vremurile acelea. Si desi eu dau consultanta imobiliara si ascult povesti despre agenti in continuare, uneori ma gandesc cu nostalgie la vremurile acelea.

Sper nu in revenirea lor, ci in vremuri de efervescenta imobiliara cu experienta unei crize care, poate, ne-a facut mai intelepti.

21.08.2011 Florin Dumitrescu

Naluca unui balon de sapun

Atunci cand am intrat prima data in birourile lor m-au dezorientat in 5 secunde. Era prin 2008 cred si nu pot sa imi dau seama nici astazi daca sediul agentiei imobiliare Imoserv era prea mic sau numarul agentilor era prea mare. Era o foiala continua iar incaperile, cele 2-3 prin care am trecut pentru a ajunge la unul dintre directori, erau incarcate de oameni agitati care plimbau hartii, schite si harti sau vorbeau incontinuu la telefon. Eu eram interesat de vanzarea serviciilor mele juridice iar, dupa 20 de minute paraseam acest El Dorado din care speram la o bucatica cinstita, incarcat de promisiuni care se vor dovedi baloane de sapun precum agitatia prin care trecusem.

Aceasta era agentia imobiliara Imoserv SRL din Timisoara prin 2008 si era la acel moment cea mai mare agentie imobiliara din oras. 40 de agenti imobiliari impartiti in mai multe departamente, proiecte de dezvoltare imobiliara proprie, hoarde de clienti romani sau straini faceau faima acestei agentii, urmata indeaproape de alte cateva agentii de dimensiuni apropiate.

Mi-am amintit de vizita mea acolo zilele trecute cand am primit un apel de la un agent imobiliar care s-a prezentat “suntem agentia X, fosta Imoserv”.

Nu exista “fosta Imoserv”. Poate sunt agentii imobiliari care lucreaza acum pe cont propriu, poate ca sunt proiecte care se continua, dar nu mai exista Imoserv, dupa cum nu mai exista majoritatea agentiilor care incercau sa o ajunga din urma in acele vremuri. Imoserv nu mai exista pur si simplu.

Citeste continuarea Naluca unui balon de sapun

19.02.2011 Florin Dumitrescu

Roz fara picatele

Alte articole, alte comentarii… cum ca va fi din nou roz, poate fara picatele dar va fi din nou roz in imobiliarul romanesc. Eu unul nu cred ca fost vreodata roz, adica un roz adevarat si nu va mai fi niciodata nici macar rozul fals care a fericit speculantii, picofirmele de constructii ale fratelui mai mare si agentiile imobiliare one-man-show de pana in 2008. Dixit. Si pun pariu…

Potrivit datelor furnizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), într-un comunicat citat de Mediafax, în 2010 au fost derulate cu 2.5% mai multe tranzacții imobiliare decât în cursul anului 2009.

Astfel dacă în 2009 au fost înregistrate un număr de 562.637 tranzacții imobiliare, la nivelul anului 2010 acestea au fost de 577.023, cu 14.386 mai mult. Cele mai active luni din acest punct de vedere au fost lunile decembrie cu 53.307 tranzacții imobiliare și martie cu 53.181 tranzacții. Cele mai multe acte de garanție imobiliară s-au semnat în lunile martie, cu 14.180 ipoteci și respectiv decembrie (13.733). La nivel național în 2010, numărul total al actelor de garanție imobiliară a fost de 132.814, față de 119.266 în 2009.

28.01.2011 Florin Dumitrescu

Roz cu picatele

Roz cu picatele era imobiliarul romanesc prin 2008 si toata lumea implicata in afacerile imobiliare castiga bani fara sa aduca valoare adaugata si era convins cu aroganta ca epoca de aur nu se va sfarsi niciodata.

Cum stau lucrurile astazi? Roz cu picatele pur si simplu…

Dupa 3 ani de criza, sectorul imobiliar poate fi caracterizat prin arierate de 1,2 mld. euro, insolvente, mall-uri abandonate si 30.000 de agenti imobiliari pe drumuri.

Preturile au ajuns la nivelul de acum 5 ani si continua sa scada, iar incercarea Guvernului de resuscitare prin Prima Casa a esuat.

Multe voci din piata imobiliara spun ca aceasta industrie s-a prabusit si ce anume ar putea confirma mai bine aceasta realitate decat cifrele.

Va recomand sa cititi si Roz fara picatele

09.04.2010 Florin Dumitrescu

Un raport ultrasecret

National Security Agency este cel mai formidabil serviciu de informatii din lume.

Departe de scandalurile cu care ne-au obisnuit altii, de la ei sau de pe oriunde, NSA isi face groaznic de bine treaba. Serviciul de informatii american specializat in supraveghere electronica are rolul de a identifica pericolele la adresa securitatii Statelor Unite prin supravegherea tuturor tipurilor de comunicatii electronice. Echipamente sofisticate intercepteaza comunicatiile telefonice terestre sau mobile, traficul pe internet, faxurile, emailurile sau scaneaza paginile web din intreaga lume. Softuri elaborate cauta cuvinte cheie asociate cu terorismul sau alte elemente de natura similara. Dar acesta este doar varful eisbergului.

Softuri mult mai elaborate cuantifica starea emotionala a unor natiuni. Analizand campuri de date obtinute din comunicatiile derulate pe cuprinsul intregului glob, analistii lor identifica starea de spirit a populatiei pe baza densitatii de aparitie a unor cuvinte-cheie.Vremurile fericite sunt caracterizate de un vocabular mai vesel iar cele stresante de unul mai dur. In cazul unui atac terorist bunaoara Agentia poate utiliza campurile de date pentru a masura modificarile survenite in dispozitia sufleteasca a americanilor putand oferi guvernului informatii utile cu privire la impactul emotional al evenimentului respectiv.

Elaborand analiza si restrangand cautarile la elemente de interes particular se poate obtine un instantaneu al starii de spirit al populatiei si a previziona rezultatul unor alegeri sau evolutia pietei bursiere sau... cine mai stie ce.

Credeti-ma ca nu fabulez. Lucrurile astea chiar se intampla. Citeste continuarea Un raport ultrasecret

04.04.2010 Florin Dumitrescu

Lui Google sau...

Vreau ca prin acest post sa multumesc celui mai bun agent imobiliar al tuturor timpurilor. Numele lui… Google.

Google ne permite sa scriem prietenilor despre casa pe care vrem sa o vindem.

Google este cel care citeste presa si anunturile imobiliare pentru noi si ne comunica cele mai relevante stiri pentru a obtine locuinta visurilor noastre.

El este cel care ne ofera informatii detaliate, necenzurate si din multiple surse despre dezvoltatorii imobiliari, producatorii de materiale de constructii sau creditele ipotecare cele mai avantajoase. El este cel care ne localizeaza cu o acuratete desavarsita imobilul pe care vrem sa il vindem prin serviciul Google Maps, ne permite sa il urmarim pe teren si vecinatati dupa cum ne arata si cele mai apropiate restaurante, statii de benzina sau magazine universale prin Google Earth. El este cel care ne lasa sa cercetam traficul urban si dispunerea cladirilor prin formidabilul Street View. Google ne starneste imaginatia construindu-ne tridimensional locuinta prin SketchUp.

Citeste continuarea Lui Google sau...

25.04.2009 Florin Dumitrescu

Un fresh si o apa plata

2738282050_c2eda1cffc

Astazi m-am intalnit cu un prieten, agent imobiliar cu vechi state de plata.

Dam sa intram intr-un bar din zona Piata Unirii. Full, nici un loc liber. Prietenul meu recunoaste cativa clienti, ii saluta si da mana cu ei. Apoi imi spune:
- E plin, hai sa mergem la Grinette. Erau prieteni de ai mei, tari in imobiliare.

La Grinette din nou plin. Si din nou prietenul meu recunoaste pe cate unul, vorbeste cateva secunde de politete si mergem in alta parte.
- Si astia is prieteni d’ai mei. Vezi toata lumea sta prin baruri, nimeni nu mai lucreaza. Hai sa vedem la Eclipse, o fi liber.

La Eclipse ni se arata o masa libera. Citeste continuarea Un fresh si o apa plata

15.02.2009 Florin Dumitrescu

Inspiratie de la bun inceput

Sunt chemat intr-o joi in Caransebes pentru o operatiune de consultanta juridica. Trebuie sa asist si consiliez un grup de intreprinzatori locali care urmeaza sa constituie Asociatia Agentiilor Imobiliare din Caransebes, sau cam asa ceva.

Intr-o cladire din centrul orasului datand de pe vremea lui Ceausescu, intr-un bar plin de fum in care se mananca pizza si se drojdesc baietii de cartier, ales ca fiind “mai select pentru domnul Dumitrescu” urmeaza sa se intample un lucru memorabil pentru Caransebes. Toti agentii imobliari mai cunoscuti constituiau o asociatie patronala, inspre binele consumatorilor locali.

Pe rand fac cunostiinta cu domnii:
- D-ul. Nelu Vulpoi de la agentia “Doi Vulpoi”, stiti, eu si nevasta-mea. Citeste continuarea Inspiratie de la bun inceput

08.02.2009 Florin Dumitrescu

Elogiul nesimtirii

Astazi am ales sa dau glas unui manifest. Pret de cateva cuvinte, voi fi un personaj pe care il intalnim in toate colturile vietii noastre. Si voi recunoaste, cu mana pe inima... ca sunt un nesimtit. Unul obisnuit. Si va scriu aceste randuri pentru ca sunt ingrijorat. Romanii s-au obisnit cu nesimtirea.Trebuie facut ceva pana nu e prea tarziu. Eu merit tratament special. Stiu asta de cand m-am nascut.Nici macar nu mai trebuie sa ma prezint. Nu ma recunoasteti? Sunt vecinul de sus care rascheteaza parchetul la cinci dimineata. Sunt soferul din spate care claxoneaza la stop. Sau avocatul partii adverse, prea plin de el ca sa mai respecte un nimic numit “buna cuviinta”. Ori functionarul public intors pe dos de privirea dumneavoastra. Seful, partenerul de viata, necunoscutul de pe strada. Sigur va aduceti aminte de mine. Nu sunt un om obisnuit. In multe zile, prefer sa nu ma amestec cu restul ciudatilor de care ma lovesc la lift. Atunci, ma gasiti in birouri de lux, in masini luxoase, in institutii publice de rang inalt. Atunci ma simt important. Citeste continuarea Elogiul nesimtirii