Acest mod de dobandire a proprietatii consta in luarea in posesie a unui bun care nu apartine nimanui, a unui bun fara stapan. Dar potrivit art. 477 si 646 C.civ. bunurile fara stapan sunt in proprietatea statului. Bunurile imobile nu sunt supuse acestui mod de dobandire a proprietatii. Doctrina a apreciat ca in aceasta categorie ar intra: apa de baut dintr-un izvor natural, vanatul sau pestele cand sunt dobandite legal, apa dintr-un izvor pentru trebuintele casnice.

Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile. Sunt inalienabile intrucat, nefiind in circuitul civil, dreptul de proprietate asupra acestor terenuri nu poate fi instrainat.

Sunt imprescriptibile sub un dublu aspect: imprescriptibilitatea dreptului la actiune in revendicarea terenurilor care fac obiectul domeniului public, respectiv imposibilitatea dobandirii de catre terti a terenurilor din domeniul public, prin efectul prescriptiei achizitive (adica al uzucapiunii).

Sunt insesizabile, adica creditorii statului sau unitatilor administrativ-teritoriale nu pot urmari, in vederea indestularii creantelor lor, terenurile care fac parte din domeniul public, intrucat bunurile ce apartin domeniului public, fiind inalienabile, sunt implicit si insesizabile.

Regimul silvic reprezinta un sistem unitar de norme cu caracter tehnic silvic, economic si juridic, referitoare la amenajarea, paza, protectia contra daunatorilor, exploatarea si regenerarea padurilor, in vederea asigurarii gestionarii durabile a ecosistemelor forestiere.

Respectarea normelor privind regimul silvic este obligatorie pentru toti proprietarii de paduri sau alti detinatori.

Normele tehnice silvice reglementeaza activitatile de amenajare si regenerare a padurilor, protectie a padurilor impotriva daunatorilor, ingrijire (degajari, curatari, rarituri), punere in valoare a masei lemnoase si de exploatare a lemnului atat pentru padurile proprietate publica, cat si pentru padurile proprietate privata.

Certificatul de descarcare de sarcina arheologica reprezinta actul administrativ emis in conditiile legii 218 din 2010 privind protejarea patrimoniului arheologic, prin care se anuleaza regimul de protectie instituit anterior asupra terenului in care au fost evidentiate bunuri arheologice.

Certificatul de descarcare de sarcina arheologica este emis de catre Ministerul Culturii, in baza propunerii Agentiei Nationale Arheologice, la cererea in scris a beneficiarului lucrarilor preconizate.

Descarcarea de sarcina arheologica este procedura prin care se confirma ca un teren in care a fost evidentiat patrimoniu arheologic poate fi restituit activitatilor umane curente ca urmare a finalizarii cercetarii de specialitate sau a distrugerii acestuia. Descarcarea de sarcina arheologica este obligatorie in cazul constructiilor pentru care se solicita autorizatie de construire.

Scoaterea terenurilor din circuitul agricol se face astfel:

– pana la suprafata de 1 ha, scoaterea definitiva sau temporara din circuitul agricol a terenurilor agricole fara lucrari de imbunatatiri funciare, fara plantatii viti-pomicole si de clasa III-V de calitate se aproba prin decizie a directorului executiv al directiei pentru agricultura si dezvoltare rurala pe baza avizului oficiului de cadastru si publicitate imobiliara;

– pentru suprafete de 1-100 ha, scoaterea definitiva sau temporara a terenurilor agricole din circuitul agricol fara lucrari de imbunatatiri funciare, fara plantatii viti-pomicole si de clasa III-V de calitate se aproba de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prin decizie a directorului executiv al directiei pentru agricultura si dezvoltare rurala, pe baza avizului Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara acordat prin oficiul de cadastru si publicitate imobiliara;

– pentru suprafetele de teren ce depasesc 100 ha, aprobarea de scoatere din circuitul agricol se da prin hotarare a Guvernului, cu avizul comun al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si al Ministerului Administratiei si Internelor. Achitarea taxelor aferente fondului de ameliorare a fondului funciar se face dupa aprobarea hotararii Guvernului;

– scoaterea definitiva din circuitul agricol a terenurilor din extravilan de clasa I si clasa a II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, precum si a celor plantate cu vii si livezi din extravilan, prin extinderea intravilanului, se face pe baza de studii urbanistice (PUG sau PUZ) propuse de consiliile locale; aprobarea se da prin ordin al directorului executiv al directiei pentru agricultura si dezvoltare rurala, pe baza avizului oficiului de cadastru si publicitate imobiliara si al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, dat, dupa caz, prin Directia consolidarea proprietatii, reforma structurilor de exploatare si conservarea solurilor si/sau prin Directia generala implementarea politici sectoriale si de piata, cu achitarea taxelor prevazute de lege.

Documentatia pentru obtinerea aprobarii de scoatere din circuitul agricol a terenurilor situate în intravilan, aprobata prin PUG si PUZ, cuprinde:

a) cererea pentru aprobarea scoaterii din circuitul agricol, din partea beneficiarului sau a proprietarului, dupa caz;

b) extrasul de carte funciara pentru informare si copia actului de proprietate sau alt act de detinere valabil încheiat (de exemplu: contract de concesiune, arenda, închiriere), însotit de acordul proprietarului;

c) documentatia cadastrala;

d) certificatul de urbanism, însotit de planul de încadrare în zona si de planul de situatie în care se evidentiaza suprafetele solicitate pentru scoaterea din circuitul agricol;

e) avizul Administratiei Nationale a Îmbunatatirilor Funciare.

(2) Avizul Administratiei Nationale a Îmbunatatirilor Funciare se elibereaza în termen de 5 zile lucratoare de la depunerea documentatiei complete.

(3) Documentatia necesara pentru obtinerea aprobarii de scoatere a terenurilor din circuitul agricol, situate în extravilan si intravilan, de la directia pentru agricultura si dezvoltare rurala se întocmeste în 3 exemplare.

(4) Avizul oficiului de cadastru si publicitate imobiliara se emite prin verificarea documentelor prevazute la alin. (1) lit. a), b) si c); directia pentru agricultura si dezvoltare rurala aproba documentatia pe baza avizului oficiului de cadastru si publicitate imobiliara, dupa verificarea actelor prevazute la alin. (1) lit. a), d) si e).

Sunt situatii in care o persoana doreste sa gratifice pe o alta, dar nu prin intermediul contractului de donatie propriu-zis, ci prin intermediul unui alt act juridic. In aceasta situatie ne aflam in prezenta unei donatii indirecte, care pentru a fi valabila trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond si de forma ale actului prin intermediul caruia se realizeaza.

In practica se intalnesc, in principal, urmatoarele categorii de donatii indirecte:

a. Renuntarea la un drept. In cazul in care renuntarea la un drept este facuta cu intentia de a gratifica, atunci ea da nastere unei donatii indirecte.

Donatia indirecta constituie in realitate un accesoriu al operatiunii principale, care este renuntarea la un drept si de care va beneficia cel chemat in baza legii sa se bucure de dreptul respectiv. Astfel, art. 697 C. civ. dispune ca „partea renuntatorului profita coerezilor sai; daca este singur, succesiunea trece la gradul urmator”; sau renuntarea la un drept de uzufruct, de care va profita nudul proprietar prin consolidare etc.

b. Remiterea de datorie constituie un mijloc voluntar de stingere a unei obligatii, constand in renuntarea creditorului la dreptul sau de creanta, cu consimtamantul (expres sau tacit) al debitorului, ea fiind, in principiu, gratuita.

Remiterea de datorie nu este supusa conditiei formei autentice cerute pentru validitatea contractului de donatie, ea putand fi facuta in orice forma, scrisa, verbala sau chiar tacita, atunci cand ea decurge din anumite fapte ale creditorului, din care rezulta neindoielnic intentia acestuia de a-l libera pe debitor.

c. Stipulatia in favoarea unei terte persoane este un contract prin care o parte, numita promitent, se obliga fata de alta parte, numita stipulant, sa execute o anumita prestatie in folosul unei terte persoane, numita beneficiar, care nu participa si nici nu este reprezentata la incheierea contractului.

Stipulatia in favoarea unei terte persoane, facuta cu intentia de a gratifica reprezinta o donatie indirecta, scutita de forma solemna ceruta pentru donatii.

Donatia este deghizata atunci cand este simulata, ascunsa sub forma unui act juridic diferit, cu titlu oneros.

Donatia deghizata trebuie sa imbrace forma autentica, deoarece dispozitiile art. 813 C. civ. obliga, in toate cazurile, ca donatia sa imbrace forma autentica, reglementare aplicabila deci si donatiilor deghizate.

Donatia deghizata produce efectele unei donatii obisnuite.

Donatiile pot fi facute si prin persoane interpuse. Se recurge la aceasta forma a simulatiei in cazul in care se urmareste sa se faca o liberalitate unei persoane incapabile sa primeasca liberalitati de la donator. Persoana interpusa, capabila de a primi donatia, va remite apoi bunul donat donatarului incapabil.

Potrivit art. 812 C. civ., sunt prezumate a fi persoane interpuse parintii, copiii si sotul persoanei incapabile.

Instituţia curatelei este consacrată în Capitolul III,art.152-157Codul familiei. In art. 152 se stipulează cazurile in care se instituie curatela si anume:

1. daca din cauza bătrâneţii, a bolii, sau a unei infirmităţi fizice, o persoana, deşi capabila, nu poate personal sa îşi administreze bunurile si sa îşi apere interesele in condiţii mulţumitoare si din motive temeinice nu-si poate numi un reprezentant;

2. daca din cauza bolii sau din alte motive, o persoana deşi capabila nu poate nici personal si nici prin reprezentant sa ia masurile necesare in cazurile a căror rezolvare nu suferă amânare;

3.daca din cauza bolii sau din alte motive, părintele sau tutorele este împiedicat sa îndeplinească un anumit act in numele persoanei ce reprezintă sau al cărui acte le încuviinţează;

4.daca o persoana fiind obligata sa lipsească vreme îndelungată de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar general;

5.daca o persoană a dispărut fără a se avea ştiri despre ea si nu a lăsat un mandatar general;

Legea romana recunoaste oricare dintre urmatoarele acte doveditoare ale titlulului de proprietate in cazul unui imobil apartament intr-un condominiu:

– contract de vanzare-cumparare incheiat cu o unitate de stat

– contract de construire incheiat cu o firma de constructii

– contract de vanzare-cumparare sau act donatie in forma autentica notariala

– certificat de mostenitor care sa ateste faptul ca apartamentul a fost dobandit de actualii proprietari prin mostenire

– hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila pronuntata in urma unui proces de divort, partaj, etc., in baza careia a fost atribuit dreptul de proprietate si posesie actualului proprietar

Legea romana recunoaste oricare dintre urmatoarele acte doveditoare ale titlulului de proprietate in cazul unui imobil nationalizat:

– hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila

– dispozitia Primariei de restituire a imobilului

– proces-verbal de predare a imobilului eliberat de Serviciul Executori Judecatoresti

Legea romana recunoaste oricare dintre urmatoarele acte doveditoare ale titlulului de proprietate in cazul unui imobil-constructie:

– contract de vanzare-cumparare sau act donatie in forma autentica notariala prin care s-a dobandit terenul si constructia

– certificat de mostenitor care sa ateste faptul ca proprietatea a fost dobandita de actualii proprietari prin mostenire impreuna cu actele defunctului

– contract de vanzare-cumparare sau act donatie in forma autentica notariala prin care s-a dobandit terenul si autorizatia de construire si certificatul de urbanism, ambele eliberate de Primarie, pentru constructie

– hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila pronuntata in urma unui proces de divort, partaj, etc., in baza careia imobilul a fost atribuit in deplina proprietate si posesie actualului proprietar

Legea romana recunoaste oricare dintre urmatoarele acte doveditoare ale titlulului de proprietate in cazul unui imobil-teren:

– contract de vanzare-cumparare sau act donatie in forma autentica notariala prin care s-a dobandit terenul

– certificat de mostenitor care sa ateste faptul ca proprietatea a fost dobandita de actualii proprietari prin mostenire, impreuna cu actele defunctului

– hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila pronuntata in urma unui proces de divort, partaj, etc., in baza careia a fost atribuit dreptul de proprietate si posesie actualului proprietar

– titlu de proprietar eliberat de Comisia Judeteana de Stabilire a Dreptului de Proprietate a Terenurilor (aceste titluri s-au eliberat proprietarilor ce si-au redobandit terenurile in baza legii fondului funciar nr 18/1991)

Tarifele percepute de Oficiile de Cadastru si Publicitate Imobiliara se percep pentru serviciile de avizare, receptie tehnica sau autorizare realizate de acestea la cererea proprietarilor persoane fizice si juridice. Ele au fost stabilite prin Ordinul Ministerului Administratiei si Internelor nr.39 din 2009. Lista detaliata a acestor tarife o veti gasi aici, iar Ordinul nr.39 aici.

Potrivit art. 680 C. Civ. „în lipsa de moştenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului”.

În cazul lipsei totale a moştenitorilor legali şi a legatarilor statul are vocaţie succesorală concreta. Dar el are acest drept nu numai în acest caz. De exemplu, dacă nu există moştenitori legali, iar defuntul prin testamentul lăsat a instituit unul sau mai mulţi legatari cu titlu particular se va naşte vocaţia succesorală concretă a statului, chiar dacă legatarii acceptă legatul, deoarece legatarii cu titlu particular nu au vocaţie asupra patrimoniului succesoral ci numai asupra bunurilor determinate care fac obiectul legatelor, restul patrimoniului defunctului revenind statului.