June 2, 2018     Florin Dumitrescu

Eterna Botswana

De cand imi amintesc mi-au displacut tufele de pe marginea drumurilor romanesti. Relatia mea cu ele a variat in directia furiei atunci cand tufele rutiere blocau vizibilitatea si puneau in pericol viata soferilor sau a pietonilor. Sunt acele omniprezente tufe, arbusti sau maracini care insotesc soselele nationale de la kilometrul zero la frontiere cu Europa. Ele sunt vesnice prin aceste locuri. Imi amintesc de ele pe marginea drumurilor goale sau a parcarilor cu banci din beton armat ale republicii socialiste si le vad zilnic astazi de cum ies din parcare. Presupun ca sunt fiicele tufelor ce insoteau drumurile de carute ce legau targurile valahe in evul mediu.

Citeste continuarea Eterna Botswana

November 16, 2014     Florin Dumitrescu

Povestea cu drobul de aur

Povestea cu drobul de aurArticolele care circula in ultima vreme in presa romana, citarea unor surse straine destul de bine informate, etc. toate astea imi sugereaza a campanie de promovare. Si nu pot spune ca ma deranjeaza. Este vorba despre promovarea subtila dar intensa o unei intregi industrii – afacerile imobiliare.

Se vorbeste despre pretul scazut al terenurilor din Romania, despre potentialul de crestere al acestora, despre fertilitatea crescuta a acestor terenuri, etc.

Toate bune si frumoase. O relansare grandioasa a acestei afaceri in care activez de destula vreme, noi proiecte imobiliare de anvergura si mari investitii straine m-ar bucura si ar deschide noi oportunitati financiare pentru firma pe care o conduc.

Dar lucrurile nu sunt chiar atat de simple pe cat par la prima vedere. Niciodata nu au fost. Vreau sa precizez dintr-un inceput ca ma refer in aceasta analiza doar la terenurile agricole din mediul rural

In primul rand, am vazut multe preturi si formule privind valoarea terenurilor din Romania. In opinia mea, acestea sunt false, in intregime false. Preturile terenurilor variaza foarte mult de la un loc la altul iar criteriile care influenteaza acest pret sunt, si voi enumera doar cateva, gradul de comasare al acestora, fertilitatea si masurile de agromediu implementate asupra lor, infrastructura de transport si apropierea de centrele urbane debuseu, infrastructura agricola pentru depozitarea si procesarea produselor agricole, etc.

Apoi am citit despre potentialul de crestere al valorii terenurilor tranzactionate. Eu consider ca aici este vorba despre pura speculatie si nimic mai mult. Valoarea terenurilor achizitionate de catre noii investitori poate creste dar si scadea in functie de evolutia elementelor de care vorbeam mai sus, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii sau a gradului de comasare al terenurilor.

Nu vreaun sa fiu inteles gresit. Cred in potentialul de crestere al acestei industrii imobiliare, cred in potentialul agriculturii romanesti si stiu ca pretul terenurilor agricole este unul foarte competitiv pe piata internationala. Vreau doar sa atrag atentia potentialilor investitori privind complexitatea acestui fenomen si sa indemn la o analiza profunda a oportunitatilor de investitii. In fond, cei doi mari factori ce influenteaza pretul si potentialul de crestere al acestui pret al terenurilor agricole sunt foarte greu de anticipat si cuantificat in Romania. Dezvoltarea infrastructurii depinde de decizia politica aproape exclusiv, intr-un mediu politic neprofesionist si aproape imprevizibil. Gradul de comasare al terenurilor depinde, dincolo de contexul legislativ foarte restrictiv instituit prin legea 17/2014, de actul de vointa a sute sau mii de mici proprietari funciari.

Cu riscul de a fi acuzat de parti-pris, va rog sa apelati la profesionisti.

July 4, 2012     Florin Dumitrescu

Brandul de tara (2)

Daca vrei sa ai reputatie, nu te poti asocia cu parteneri care nu au si nici nu sunt interesati in a-si construi o reputatie. In acest sens, merita sa ne uitam o clipa cu cine lucreaza statul roman: Spedition UMB S.R.L., Romstrade S.R.L., Confort S.A., Pa&Co International S.R.L., Tel Drum S.R.L., Vega’93 S.R.L., Euro Construct Trading ’98 S.R.L. Onorabile cum le prezumam a fi, cred ca pot sa risc totusi afirmatia ca nu prea ati auzit de ele –sau, oricum, nu ati auzit lucruri de bine. Daca ar publica un loc de munca, probabil ca nu ar fi prima prioritate sa va trimiteti Cv-ul. De altfel, numele generice sunt parca alese special pentru a se pierde in peisaj, pentru a nu atrage atentia cu nimic. Nu acelasi lucru se poate spune despre afacerile acestor firme – vorbim de venituri de sute de milioane de Euro, cu profituri de zeci de milioane de Euro – aproape in totalitate obtinute de la statul roman.

Vi se pare ciudat ca nu au branduri? Cum se poate asta? In topul primelor 100 de companii care fac afaceri cu statul roman (Top Ziarul Financiar 2009) observam ca mai bine de 70% sunt companii de care nu a auzit nimeni niciodata, ba chiar se straduiesc sa nu auda nimeni, niciodata de ele. Daca acestea ar avea branduri insa, nu-i asa ca ne-ar atrage atentia asupra lor, s-ar incarca cu o responsabilitate mult mai mare si atunci, poate, am avea, in sfarsit, sosele care nu se strica in 6 luni?

Intrebarea si mai neplacuta insa este: daca ele nu au brand, cum ar putea statul roman sa aiba reputatie? Daca statul roman lucreaza cu astfel de colaboratori, cum este el perceput? As face o recomandare statului roman, daca o sa vrea vreodata sa fie un manager respectat (strict cu referire la branding): un partener cu brand reputat transfera intotdeauna credibilitate unui proiect si, in acelasi timp, reduce riscul unui rezultat prost. Niciodata un partener reputat nu va face ceva care sa-i altereze propria reputatie, fiindca tocmai aceasta imagine este certitudinea viitorului sau.

Astfel ca toate “selectiile” acestea din achizitiile publice facute eminamente pe baza “pretului cel mai mic” nu pot da efecte spectaculoase: cei care au reputatie si au acumulat experienta nu pot oferi cel mai mic pret, din acelasi motiv pentru care un Mercedes nu costa cat un Trabant.

Citeste continuarea Brandul de tara (2)

April 1, 2011     Florin Dumitrescu

Ma fac japonez

Incercam sa vad ce efecte are dezastrul din Japonia asupra pietei imobiliare de acolo. Si am gasit urmatorul articol… si imi permit sa il comentez.

Doua dezastre naturale si un accident nuclear intr-o Japonie cu o economie fragila, fara semne de iesire din criza, inseamna mai mult decat dezastrul imediat.

Doua dezastre naturale destul de curente, din pacate, in Japonia si un accident la o centrala nucleara departe, chiar foarte departe de un accident nuclear. Pentru cei cu memorie mai scurta amintesc doar de Cernobal. Intr-o Japonie care este, inca a doua economie mondiala, competitiva si cu resurse financiare si umane imense, de neimaginat aici in estul Europei.

Piata imobiliara a fost ingenuncheata. Zone intregi vor trebui reconstruite, zone uriase trebuie aduse din nou in civilizatie dupa ce toate serviciile au fost intrerupte.

Ma indoiesc sincer ca piata imobiliara a fost ingenunchiata. Zonele astea intregi reprezinta cam 1% din suprafata teritoriului national. Prin comparatie, inundatiile din Banat din 2005 au acoperit o suprafata echivalenta de teren cu apa.

Citeste continuarea Ma fac japonez

Revista Ta de Educatie in Imobiliare si Constructii


Autor

Florin Dumitrescu Linked In

Eu sunt Florin Dumitrescu si cred ca am o mare doza de naivitate si idealism. Idealism si naivitate. Desi pare o prezentare tinuta la Asociatia Idealistilor Anonimi, de fapt nu e decat o justificare, poate neverosimila a crearii acestei reviste. Da. Am creat aceasta revista in speranta naiva de a indrepta lucrurile (care trebuie sa recunoastem, nu merg foarte bine) in afacerile imobiliare.

Cere sfatul nostru

    Autor