Tocmai ce m-am intors din concediu, Antalya, Turcia...
Si ce are asta de a face cu imobiliarele? veti spune.
Pai sa vedem.
Antalya si riviera turceasca se intinde pe 200 de km de coasta mediteraneana. Intr-o zona fara vreo spectaculozitate aparte s-au construit 700 de hoteluri si resorturi si alte cateva sute de zone rezidentiale destinate exclusiv turistilor straini. Zona este vizitata de peste 3 milioane de turisti anual si aduce incasari de peste 5 miliarde de euro pentru economia Turciei.
Ceva legatura exista, nu?
Lucrarile au inceput acum... 15 ani. Aeroportul deserveste peste 45 de destinatii iar soseaua expres, functionala de altfel, este inca in extindere.
Stau sa ma gandesc cand a inceput demolarea turismului romanesc pe litoral... parca acum 15 ani.
Eu nu pot ajunge din Timisoara la Constanta decat conducand vreo 800 de km pe drumuri proaste. Daca iau avionul trebuie sa trec prin Bucuresti si ma costa 400 de euro. In Antalya sunt in 2 ore. Ma costa 200 de euro. Si nu trec prin Bucuresti.
Daca totusi ajung si vreau sa iau masa intr-un restaurant banal, ma costa 150 de lei pentru 2 persoane. In Antalya m-a costat 20 de euro sau 80 de lei. Si toata lumea zambea. Chiar au fost bucurosi ca am luat masa la ei. Citeste continuarea Legea lui Lavoisier
Circula de ceva vreme in
... sau un
Stiti ce este un stalog?
Nu sunt un fan al hypermarketurilor. Inteleg totusi necesitatea si rolul important pe care il joaca in viata noastra. Concentreaza foarte multe produse intr-un singur loc, preturile sunt foarte scazute datorita procesarii si comercializarii unor mari cantitati de bunuri. Competitivitate si eficienta ridicata in beneficiul consumatorului. Din astea... stiu.
Trebuia sa ajung in dimineata asta la un client nou, undeva pe Demetriade, pe langa Gara de Est. O iau pe jos fiind la 10 minute de casa mea, inarmat cu laptopul si telefonul mobil, hotarat fiind sa il castig. Si daca tot merg pe jos, decid sa ma abat cativa metri plimbandu-ma printr-o zona de case ce a scapat de sistematizarea lui Ceausescu si nu a fost foarte mult transformata in ultimii ani.
Sunt pe o terasa in Piata Unirii, una dintre ultimele deschise. Beau o cafea cu bunul meu prieten 
Doi manageri vorbesc despre criza economica. Unul il intreaba pe celalalt:
Ne merge vorba pana sus ca am incerca sa obtinem lucrari publice mituind responsabilii guvernamentali. Ultima chestie care am auzit-o este urmatoarea:
Pregateam un dosar de achizitii publice. Un client al meu participa la o licitatie pentru servicii de design si decoratiuni interioare. Aveam nevoie de un certifical fiscal din care sa reiasa ca firma nu avea datorii la stat. Trebuia deci sa lucrez cu finantele si lucrul asta ma speria.
Cred ca filmele cu Ilarion Ciobanu si Ovidiu Iuliu Moldovan vor fi vesnic de actualitate. Sa ne imaginam bunaoara urmatorul scenariu.
Ma intalnesc in