Ocupatiunea este un mod de dobandire al proprietatii, inclusiv al celei imobiliare.

Conform Codului Civil ocupatiunea este “ luarea” in posesie cu intentia de a deveni proprietar al unui lucru ce nu apartine nimanui (res nullius in limba latina).

Lucruri ce pot fi dobandite prin ocupatiune sunt: produsele marii, animalele salbatice, lucrurile abandonate sau parasite (res daelictes), lucrurile capturate de la inamici (res hostiles) privite ca res nullius, ca neapartinand nimanui, comoara (thesaurus) suma de valori ingropata multa vreme in pamant, fapt datorita caruia nu i se mai poate sti proprietarul.

Dezbaterea unei succesiuni este cea mai complexa procedura notariala. In cadrul ei se verifica acte de stare civila, se audiaza martori, se fac inventare, se emit citatii si se realizeaza expertize.

In final, in baza dovezilor administrate si a actelor depuse la dosar, dar si a depozitiilor martorilor, notarul public va emite un certificat de mostenitor. Spre deosebire de alte metode, procedura succesorala notariala este de competenta notarului din biroul notarial aflat in circumscriptia teritoriala a judecatoriei unde defunctul si-a avut ultimul domiciliu.

Pentru operatiunile de vanzare-cumparare de orice fel cumparatorii platesc la Notarul public numai onorariul notarial.
Onorariul se plateste la data incheierii contractului de vanzare-cumparare, schimb, succesiune, etc., iar nivelul acestuia se calculeaza in functie de valoarea declarata de parti la Notar.
Incepand cu data da 01.01.2007 nu se mai plateste Taxa de timbru pentru tranzactiile imobiliare.

Sunt scutite de la plata acestui impozit următoarele cazuri:
a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;
b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude si afini pană la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti.

Titlul de proprietate care a fost predat vanzatorului, care se afla in posesia unuia dintre coproprietari sau mostenitori sau se afla in oricare dintre situatiile in care nu permite accesul comod si liber la acesta, este un titlu de proprietate perfect valid. El poate fi utilizat inclusiv printr-o actiune in instanta care sa oblige detinatorul acestuia sa il puna la dispozitia aceluia care dovedeste un interes legal prin folosirea lui.

Donatia este deghizata cand conform actului public apare incadrata intr-o operatiune juridica cu titlu oneros. Deci in acest caz, actul public este simulat, neadevarat, si ascunde o donatie. De exemplu, vanzare-cumparare in care pretul nu este datorat; recunoasterea unei datorii care nu exista in realitate etc.

Donatiile deghizate, ascunse sub aparenta unui contract cu titlu oneros, sunt, in principiu, valabile; deghizarea – simulatia in general – nu este sanctionata cu nulitatea. Prin urmare, donatia deghizata, care intruneste conditiile generale de validitate ale contractelor – in special se pune problema cauzei licite – este valabila.

Avand insa in vedere faptul ca donatia deghizata constituie o adevarata donatie, ea este supusa si regulilor de fond prevazute special pentru donatii (capacitate, irevocabilitate de gradul II, reductiune, raport, revocare in cazurile prevazute de lege). Deci, pentru donatia deghizata se aplica aceleasi reguli de fond care s-ar aplica si daca donatia ar fi aparenta.

Revocarea reprezinta desfiintare a contractului de donatie prin manifestarea unilaterala de vointa a donatorului, in cazurile si in conditiile prevazute de lege.
Sunt revocabile prin esenta lor donatiile de bunuri viitoare si donatiile intre soti. Donatiile mai pot fi revocate: a. pentru neindeplinirea sarcinii. b. pentru ingratitudine; c. pentru nastere de copil. In primele doua cazuri, revocarea donatiei se pronunta prin hotarare judecatoreasca, iar in ultimul caz ea opereaza de plin drept, urmand sa fie constatata de instanta, in caz de neintelegere intre parti.

Conform dispozitiilor Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor, suma asigurata obligatoriu, adica suma asigurata ce poate fi acordata, este echivalentul in lei a 20.000 Euro pentru fiecare locuinta de tip A (constructie cu structura de rezistenta din beton armat, metal ori lemn sau cu pereti exteriori din piatra, caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic si/sau chimic) si a 10.000 Euro, pentru fiecare locuinta de tip B (constructie cu pereti exteriori din caramida nearsa sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic si/sau chimic).

Prima obligatorie (suma de bani pe care o plateste proprietarul unei locuinte, in calitatea sa de asigurat, ori imputernicitul, contractantul sau reprezentantul legal al acestuia, in scopul contractarii unei asigurari de locuinte) reprezinta echivalentul in lei a 20 Euro pentru locuintele de tip A si, respectiv, a 10 Euro pentru locuintele de tip B. Polita de asigurare va fi valabila pe o perioada de 12 luni, cu incepere de la ora zero a zilei urmatoare celei in care s-a platit prima obligatorie.

In conformitate cu dispozitiile art.5 din Legea 10/1995 privind calitatea in constructii pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe întreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte:

• rezistenta si stabilitate;
• siguranta în exploatare;
• siguranta la foc;
• igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
• izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;
• protectie împotriva zgomotului.

Legea 10/1995 prevede obligativitatea instituita in sarcina firmei executante sau a responsabilului tehnic cu executia privind intocmirea unui Plan al Calitatii.

Prin planul calitatii, firma executanta trebuie sa asigure ca utilizeaza procedurile operationale, specificatiile de lucru, instructiunile de verificari si incercari, in concordanta cu cerintele sistemului calitatii.

Potrivit Ordinului nr. 233 din 30 august 2004 pentru aprobarea unor reglementari privind contorizarea consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termica – Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 862 din 21/09/2004 – un condominiu este imobil, bloc de locuinte, cladire – o proprietate imobiliara din care unele parti sunt proprietati individuale, reprezentate din apartamente sau spatii cu alta destinatie decât cea de locuinta, iar restul, parti aflate în proprietate comuna. Prin asimilare poate fi definit condominiu si un tronson, cu una sau mai multe scari, din cadrul cladirii de locuit, în conditiile în care se poate delimita proprietatea comuna;

Potrivit Ordinului nr. 233 din 30 august 2004 pentru aprobarea unor reglementari privind contorizarea consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termica – Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 862 din 21/09/2004 – apartament este acea parte dintr-un condominiu destinata locuirii, în regim de proprietate individuala, care, împreuna cu cota-parte din proprietatea comuna, constituie o unitate de proprietate imobiliara.

Manifestarea unilaterala de vointa prin care debitorul unui drept litigios – transmis de catre (titular sau) creditor unei alte persoane, printr-un contract de vanzare-cumparare sau printr-o cesiune de creanta cu titlu oneros – poate sa stinga litigiul si totodata obligatia sa, oferind cesionarului (cumparatorul dreptului) – adica noului sau creditor – suma (pretul) cu care aceasta a cumparat efectiv creanta (sau dreptul) de la cedent, impreuna cu toate cheltuielile cumpararii si cu dobanzile aferente de la data platii cesiunii.

Prin aceasta institutie se descurajeaza, pe de o parte, cumpararile speculative de drepturi litigioase. Pe de alta parte, debitorul retractant devenind astfel propriul sau creditor, intreaga creanta litigioasa se stinge prin confuziune. In sfarsit, stingandu-se dreptul litigios, se stinge si litigiul.

Dreptul de proprietate comuna pe cote – parti se caracterizeaza prin aceea ca asupra unui bun sau a unei universalitati de bunuri au drept de proprietate doua sau mai multe persoane. Obiectul dreptului de proprietate comuna poate fi alcatuit atat din bunuri mobile cat si din bunuri imobile.

In cadrul acestei forme de proprietate, un bun sau o universalitate de bunuri apartine mai multor titulari fara ca bunul sa fie fractionat, individualizat. Dreptul de proprietate se fractioneaza in atatea parti, egale sau diferite cati proprietari sunt. Titularii dreptului de proprietate comuna cunosc doar intinderea dreptului asupra bunului comun, dar nu cunosc partea materiala din bun care le revine.

Proprietatea comuna obisnuita are o existenta limitata in timp, adica are caracter temporar, deoarece oricare dintre proprietari poate cere iesirea din coproprietate prin partaj. Dreptul de a cere iesirea din aceasta stare este imprescriptibil (nu inceteaza prin nefolosirea lui intr-un anumit termen).

Asocierea in participatiune (joint-venture in common law) este un tip special de contract prin care doua sau mai multe persoane fizice si/sau juridice convin sa creeze o asociere in care sa contribuie anumite bunuri in vederea exercitarii in comun a unor activitati comerciale, cu scopul de a imparti profitul obtinut. Asocierea astfel creata nu necesita formalitati de constituire inafara contractului, spre deosebire de societatile comerciale. Cu toate acestea, Codul Fiscal prevede ca asocierea trebuie inregistrata la organul fiscal competent inaintea inceperii activitatii.

Principala caracteristica a asocierii in participatiune este aceea ca nu creeaza o noua entitate juridica, drept care asocierea nu beneficiaza de personalitate sau patrimoniu propriu si in consecinta nu poate dobandi drepturi sau obligatii proprii.

Asocierea in participatiune este reglementata de un numar limitat de prevederi legale continute in Codul Comercial (art. 251-256). Cateva reguli speciale sunt prevazute si in Codul Fiscal si in normele sale de aplicare.

Biroul de relatii cu publicul din cadrul unui serviciu de carte funciara are urmatoarele sarcini: primirea de cereri; indrumarea si informarea solicitantilor; verificarea actelor necesare inscrierii in cartea funciara; verificarea tarifelor incasate, sau incasarea directa a tarifelor pentru serviciile solicitate; inregistrarea cererilor in registrul special de intrare; inregistrarea corespondentei administrative in registrul de corespondenta, precum si expedierea eventualelor raspunsuri; transmiterea la O.C.P.I. (catre departamentele corespunzatoare) a cererilor si a documentelor anexate pentru a fi solutionate; eliberarea de extrase de carte funciara, de acte notariale cu viza O.C.P.I., de copii legalizate ale cartilor funciare, de copii legalizate ale documentelor care au stat la baza inscrierilor in cartea funciara.