Se aplica legea locului unde se afla bunul. Conditiile de validitate, publicitatea si efectele ipotecii imobiliare sunt supuse legii locului unde se  afla bunul la data incheierii contractului de ipoteca mobiliara.

Se aplica legea locului unde se afla debitorul in cazul:

-unui bun mobil corporal care,potrivit destinatiei sale,este utilizat in mai multe state,daca prin dispozitii speciale nu se prevede altfel

-unui bun mobil incorporabil

-unui titlu de valoare negociabil care nu este in posesia creditorului.

Cu toate acestea, in cazul actiunilor, partilor sociale si obligatiunilor se aplica legea statului organic al emitentului,cu exceptia cazului in care aceste titluri de valoare sunt tranzactionate pe o piata organizata,caz in care se aplica legea statului in care functioneaza piata respectiva.

Se considera ca debitorul se afla in statul in care acesta are resedinta obisnuita,dau dupa caz, sediul social la data incheierii contractului de ipoteca imobiliara.

Posesorul de buna-credinta dobandeste dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat. Posesorul trebuie sa fie de buna-credinta la data perceperii fructelor. Fructele civile percepute anticipat revin posesorului in masura in care buna sa credinta se mentine la data scadentei acestora.

In cazul fructelor produse de imobile inscrise in cartea  funciara, buna-credinta se apreciaza in raport  cu conditiile cerute tertilor dobanditori pentru a respinge actiunea in rectificare. In celalalte cazuri, posesorul este de buna–credinta atunci cand are convingerea ca este proprietarul bunului in temeiul unui act translativ de proprietate ale carui cauze de ineficacitate nu le cunoaste si nici nu ar trebui sa le cunoasca.

Posesorul de rea-credinta trebuie sa restituie fructele percepute, precum si contravaloarea acelora pe care a omis sa le perceapa.

Bunul aflat in curs de transport este supus legii statului de unde a fost expediat, afara numai daca:

-partile interesate au ales, prin acordul  lor, o alta lege, care devine astfel aplicabila

-bunul este depozitat intr-un antrepozit sau este pus sub sechestru in temeiul unor masuri asiguratorii sau ca urmare a unei vanzari silite, in aceste cazuri fiind aplicabila, pe perioada depozitului sau sechestrului, legea locului unde a fost reasezat temporar

-bunul care face parte dintre cele personale ale unui pasager, fiind in acest caz supus legii sale nationale.

Conditiile si efectele care decurg din rezerva dreptului de proprietate referitor la un bun destinat exportului sunt carmuite, daca partile nu au convenit astfel, de legea statului exportator.

Persoanele juridice straine cu scop lucrativ, valabil constituite in statul a carui nationalitate o au, sunt recunoscute de plin drept in Romania.

–persoanele juridice straine fara scop lucrativ pot fi recunoscute in Romania, pe baza aprobarii prealabile a Guvernului, prin hotarare judecatoreasca, sub conditia reciprocitatii, daca sunt valabil constituite in statul a carui nationalitate o au, iar scopurile statutare pe care le urmaresc nu contravin ordinii sociale si economice din Romania

–hotararea de recunoastere se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intr-un ziar central si este supusa apelului in termen de 60 de zile de la data ultimei publicari

O persoana juridica straina care este recunoscuta beneficiaza de toate drepturile care decurg din legea statutului ei organic, in afara de cele pe care statul care face recunoasterea le refuza prin dispozitiile sale legale.

-persoana juridica straina recunoscuta in Romania isi desfasoara activitatea pe teritoriul tarii in conditiile stabilite de legea romana referitoare la exercitarea activitatilor economice, sociale

–fuziunea unor persoane juridice de nationalitati diferite poate fi realizata daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de legile nationale aplicabile statutului lor organic

Clauzele susceptibile de mai multe intelesuri se interpreteaza in sensul ce se potriveste cel mai bine naturii si obiectului contractului.

–clauzele indoielnice se interpreteaza tinand seama,de natura contractului, de imprejurarile in care a fost incheiat ,de interpretarea data ulterior de parti, de sensul atribuit in general clauzelor si expresiilor in domeniu si de uzante

-clauzele se interpreteaza in sensul in care pot produce efecte

-contractul nu cuprinde decat lucrul asupra caruia partile si-au propus a contracta, oricat de generali ar fi  termenii folositi

– daca, dupa aplicarea regulilor de  interpretare,contractul ramane neclar, acesta se interpreteaza in favoarea celui care se obliga

Mandatul este contractul prin care o parte, numita mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti,numita mandant.

Contractul de mandat inceteaza intr-un termen de 3 ani de la incheierea lui, daca partile nu au prevazut un alt termen.

Parintii sunt obligati sa-l intretina pe copilul devenit major, daca se afla in continuarea studiilor ,pana la terminarea acestora, dar fara a depasi varsta de 26 de ani .(art.499 alin.3 C. Civ.)

Orice persoana, chiar fara a justifica un interes, poate, in conditiile legii, sa consulte registrele publice ale instantelor de judecata privitoare la un drept, act, fapt sau o anumita situatie juridica si sa obtina extrase sau copii certificate de pe acestea.

Compensatia reprezinta un mod de stingere a obligatiilor care consta in stingerea datoriilor reciproce  pana la concurenta celei mai mici dintre ele.( art.1616 C.Civil) Așadar, este vorba de stingerea unor datorii pe care o persoană (fizică sau juridică) le are fața de altă persoană ce are în același timp datorie față de prima persoană. Daca aceste datorii reciproce sunt egale ca valoare atunci se sting in totalitate; dacă însă una din datorii este mai mică se vor stinge până la valoarea acesteia.

Exista si cazuri speciale de compensație -de exemplu:  modul de stingere a obligațiilor fiscale reglementat de Codul de procedură fiscală.

Compensatia opereaza de plin drept de indata ce exista doua datorii certe, lichide si exigibile, si care au ca obiect o suma de bani sau o anumita cantitate de bunuri fungibile de aceeasi natura.

O parte poate cere lichidarea judiciara a unei datorii pentru a putea opune compensatia

–      Oricare dintre parti poate renunta, in mod expres sau tacit, la compensatie

Compensatia  nu are loc atunci cand :

– Creanta rezulta dintr-un act facut cu intentia de a pagubi

– Datoria are ca obiect restituirea bunului dat in depozit sau cu titlu de comodat

– Are ca obiect un bun insesizabil

Intinderea cotitatii disponibile difera in functie de clasa de mostenitori rezervatari care vine la succesiune.

a) atunci cand la mostenire vine numai clasa descendentilor, fara concursul sotului supravietuitor, cotitatea disponibila are urmatoarele valori:

– 1/2 din mostenire, cand exista un singur copil, iar daca acesta este predecedat, vin la mostenire urmasii acestuia;

– 1/4 din mostenire, in cazul in care vin sa succeada 3 sau mai multi copii sau urmasii acestora;

b) atunci cand la mostenire vine clasa ascendentilor privilegiati, in absenta sotului supravietuitor, intinderea cotitati disponibile este urmatoarea:

– 1/2 din mostenire, cand la aceasta vin in concurs cu tatal si mama defunctului;

– 3/4 din mostenire cand vine sa succeada fie numai tatal, fie numai mama defunctului;

c) in cazul in care vine la mostenire si sotul supravietuitor, alaturi de ceilalti mostenitori rezervatari ai defunctului, cotitatea disponibila se stabileste in procente inferioare aratate, deoarece ea se reduce cu valoarea rezervei succesorale a sotului supravietuitor care se calculeaza asupra cotitatii disponibile, asa incat sa nu se diminueze rezerva succesorala legal recunoscuta celorlalti mostenitori rezervatari;

d) in fine, atunci cand la mostenire vine numai sotul supravietuitor, cotitatea disponibila va reprezenta 1/2 din mostenire.

Nu se iau in calcul, la stabilirea cotitatii disponibile, bunurile asupra carora, potrivit legii, nu se poate dispune nici prin acte juridice intre vii si nici prin testament.

In lipsa de mostenitori rezervatari, ca si atunci cand acestia repudiaza mostenirea, cotitatea disponibila este egala cu valoarea intregii mosteniri.

Rezerva descendentilor variaza, potrivit art.841 Cod Civil, in functie de numarul acestora:

– daca de cujus a lasat un singur copil, rezerva acestuia este de 1/2 din mostenire;

– daca a lasat doi copii, rezerva lor (impreuna) este de 2/3, iar daca a lasat trei sau mai multi copii, rezerva lor colectiva este de 3/4 din mostenire.

Rezerva parintilor, fie din casatorie, din afara casatoriei sau din infiere, este 1/4, daca la mostenire vine un singur parinte, si de 1/2 daca vin doi parinti.

Rezerva sotului supravietuitor, conform art.2 din Legea 319/1944, este de 1/2-a parte din cota de succesiune la care este indreptatit ca mostenitor legal, adica:

– 1/8 din mostenire, cand sotul vine in concurs cu descedentii defunctului;

– 1/6 din mostenire, cand sotul vine in concurs atat cu parinti cat si cu frati ai defunctului (jumatate din 1/3);

– 1/4 din mostenire, in concurs numai cu parinti sau numai cu fratii defunctului (jumatate din 1/2);

– 3/8 din mostenire, in concurs cu mostenitori din clasa a III-a si a IV-a (ascendenti ordinari sau colaterali ordinari);

– 1/2 din mostenire, cand sotul vine singur, in lipsa oricaror mostenitori din cele patru clase.

Atunci cand partile convin ca una dintre ele sa ramana legata de propria declaratie de vointa, iar cealalta sa o poata accepta sau refuza, acea declaratie se considera o oferta irevocabila si produce efectele prevazute la Art. 1191.

Daca partile nu au convenit un termen pentru acceptare, acesta poate fi stabilit de instanta prin ordonanta presedintiala, cu citarea partilor.

Pactul de optiune trebuie sa contina toate elementele contractului pe care partile urmaresc sa il incheie, astfel incat acesta sa se poata incheia prin simpla acceptare a beneficiarului optiunii.

Contractul se incheie prin exercitarea optiunii in sensul acceptarii de catre beneficiar a declaratiei de vointa a celeilalte parti, in conditiile convenite prin pact.

Atat pactul de optiune, cat si declaratia de acceptare trebuie incheiate in forma prevazuta de lege pentru contractul pe care partile urmaresc sa il incheie.

In conformitate cu dispozitiile art. 1279 din noul Cod Civil promisiunea de a contracta trebuie sa contina toate acele clauze ale contractului promis, in lipsa carora partile nu ar putea executa promisiunea. In caz de neexecutare a promisiunii, beneficiarul are dreptul la daune-interese.

De asemenea, daca promitentul refuza sa incheie contractul promis, instanta, la cererea partii care si-a indeplinit propriile obligatii, poate sa pronunte o hotarare care sa tina loc de contract, atunci cand natura contractului o permite, iar cerintele legii pentru validitatea acestuia sunt indeplinite. Prevederile prezentului alineat nu sunt aplicabile in cazul promisiunii de a incheia un contract real, daca prin lege nu se prevede altfel.

Art. 557 Noul Cod civil prevede urmatoarele:

Dreptul de proprietate se poate dobandi, in conditiile legii, prin conventie, mostenire legala sau testamentara, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de buna credinta in cazul bunurilor mobile si al fructelor, prin ocupatiune, traditiune, precum si prin hotarare judecatoreasca, atunci cand ea este translativa de proprietate prin ea insasi.

In cazurile prevazute de lege, proprietatea se poate dobandi prin efectul unui act administrativ.

Prin lege se pot reglementa si alte moduri de dobandire a dreptului de proprietate.

Cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege, in cazul bunurilor imobile dreptul de proprietate se dobandeste prin inscriere in cartea funciara, cu respectarea dispozitiilor prevazute la art. 888 Noul cod civil.

Dupa cum se observa, la modurile prevazute de vechiul Cod civil s-au mai adaugat in noul Cod civil hotararea judecatoreasca si actul administrativ (art.557 alin. 1 si alin. 2).

Noua reglementare prin art.555. Cod Civil, defineste acest drept prin continutul sau, adica prin atributele conferite de dreptul de proprietate: posesia, folosinta si dispozitia. Astfel, in noua reglementare, se consfinteste dreptul real al titularului de a poseda, de a folosi si de a dispune (jus posidendi, jus utendi, jus fruendi si jus abutendi) de bunul sau, proprietate privata, atribute ce pot fi exercitate in mod absolut, exclusiv si perpetuu, cu respectarea limitelor legale.

Procedura de expropriere este reglementata de lege si prin aceasta imobilele aflate in proprietate privata sunt trecute fortat, prin hotarare judecatoreasca, in proprietatea publica a statului, pentru cauza de utilitate publica, cu plata unei drepte si prealabile despagubiri.

Procedura exproprierii este pusa in aplicare numai in cazul in care partile (persoanele ce urmeaza sa devina expropriator si respectiv expropriat) nu convin asupra altei modalitati de trecere a imobilului in proprietate publica. Partile au deplina libertate sa convina ca transferul imobilului expropriabil in proprietate publica sa se realizeze printr-un alt mod, precum: vanzare, donatie, schimb etc. intr-o atare ipoteza, valabilitatea transferului dreptului de proprietate este conditionata de indeplinirea cerintelor de validitate pentru actul juridic respectiv, precum si a conditiilor de publicitate prevazute de lege pentru drepturile reale imobiliare.

Legea 193 din 2000 care reglementeaza aceasta chestiune precizeaza ca o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.

O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv.

Publicitatea imobiliara reprezinta totalitatea mijloacelor juridice prin care se aduce la cunostiinta tertilor situatia de drept si de fapt a unui imobil.

De-a lungul timpului, in tara noastra au functionat mai multe tipuri de sisteme de publicitate imobiliara care aveau la baza atat registrele de inscriptiune cat si cartile funciare.

In prezent activitatea de cadastru si publicitate imobiliara se afla in gestiunea Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara care se afla in subordinea  Ministerului Administratiei si Internelor si se realizeaza de catre birourile teritoriale de cadastru si publicitate imobiliara sub controlul Directiei de publicitate imobiliara anume infiintata in acest scop.

Dolul consta in inducerea in eroare a unei persoane prin folosirea unor mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic. Este o eroare provocata iar nu spontana, ca eroarea propriu-zisa.

Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic civil. Art.953 din vechiul Cod Civil prevedea ca „Consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare”, iar articolul 954 detalia:  „Eroarea nu produce nulitate decat atunci cand cade asupra substantei obiectului conventiei. Eroarea nu produce nulitate cand cade asupra persoanei cu care s-a contractat, afara numai cand consideratia persoanei este cauza principala pentru care s-a facut conventia.”

Privilegiul a fost definit ca fiind dreptul unui creditor de a fi platit cu prioritate fata de alti creditori in virtutea calitatii creantei sale.Prin calitatea creantei sale se intelege faptul juridic din care sa nascut, neavand importanta persoana creditorului sau obiectul creantei.

Privilegiile, in afara de privilegiul creditorului gajist, sunt nascute intotdeauna din lege, prin urmare sunt de stricta interpretare, fiind exceptii de la regula conform careia patrimoniul debitorului formeaza gajul general al creditorilor. De asemenea, ele confera creditorului, un drept de preferinta fata de alti creditori chirografari sau chiar ipotecari.

Fidejusiunea este singura garantie personala reglementata de Codul Civil Roman. Termenul de fidejusiune este folosit alaturi de termenul cautiune, care este de origine romaneasca.

In literatura de specialitate, fidejusiunea a fost definita ca fiind un contract prin care o terta persoana, numita fidejusor, se obliga fata de creditorul altei persoane, sa plateasca datoria debitorului daca acesta nu o va face el insusi la scadenta.

Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta. Donatiile facute unui minor sau unei persoane puse sub interdictie se accepta de oricare dintre parinti sau de tutore. Donatia este un contract gratuit, unilateral, deoarece donatarul nu-si asuma obligatii fata de donator, in afara indatoririi generale de a-i purta recunostinta. Donatia este un mod originar de dobandire a proprietatii imobiliare.

Duplicatul dupa titlul de proprietate se obtine in baza unei cereri care se depun la primăria în raza căreia se află imobilul menţionat în titlu. Cererea va fi însoţită de următoarele acte: anunţul din Monitorul Oficial al României privind declararea pierderii titlului de proprietate, certificatul fiscal recent privind imobilul, copiile actelor de identitate ale titularilor, declaraţia notarială pe proprie răspundere a titularului menţionat în titlu de proprietate în care să se arate ca nu a înstrăinat sub nici o formă imobilul şi că nu au fost şi nu sunt litigii pe rolul instanţei de judecată care să aibă ca obiect imobilul menţionat în titlul de proprietate, precum şi orice alte acte pe care primăria le consideră necesare.

In privinta mijloacelor de dobandire a proprietatii asupra imobilelor, uzucapiunea a suferit cateva schimbari radicale in noul Cod Civil. Astfel, in locul uzucapiunilor avute pana acum vom avea:

1. uzucapiunea tabulara de 5 ani (art.931 noul Cod Civil), cu urmatoarele conditii de aplicare:

• inscrierea in Cartea Funciara fara cauza legitima, dar cu buna-credinta;

• posesie utila exercitata timp de 5 ani de la inscrierea in Cartea Funciara.

Ca efect al acestei uzucapiuni tabulare, dreptul de proprietate al uzucapantului este inscris in Cartea Funciara si nu mai poate fi contestat.

2. uzucapiunea extratabulara de 10 ani (art.930noul  Cod Civil), care are urmatoarele conditii de aplicare:

• posesia exercitata timp de 10 ani;

• alternativ, imobilul inscris in Cartea Funciara si proprietarul imobilului inscris in Cartea Funciara sa fie decedat sau si-a incetat existenta sau inscrierea in Cartea Funciara a declaratiei de renuntare la proprietate;

• imobilul nu a fost inscris in Cartea Funciara.

Ca efect, uzucapantul poate dobandi dreptul numai daca si-a inregistrat cererea de inscriere in Cartea Funciara inainte ca o terta persoana sa isi fi inregistrat propria cerere de inscriere a dreptului in folosul sau, pe baza unei cauze legitime, in cursul sau chiar dupa implinirea termenului de uzucapiune.

Modurile generale de dobandire a dreptului de proprietate sunt: conventia care poate fi translativa sau constitutiva de drepturi reale, succesiunea legala si legatul (testamentul), uzucapiunea sau prescriptia achizitiva, accesiunea, posesia de buna-credinta a bunurilor mobile, culegerea fructelor de catre posesorul de buna-credinta, legea, ocupatiunea (ocuparea) , traditiunea si hotararea judecatoreasca.

Codul Civil defineste posesia ca fiind ”detinerea unui lucru sau folosirea de un drept , exercitata una sau alta, de noi insine sau de altul in numele nostru”.

 Asa fiind, posesia poate fi definita ca fiind o stare de fapt ce consta in stapanirea materiala sau exercitarea unei puteri de fapt, de catre o persoana asupra unui bun, cu intentia de a se comporta fata de terti ca proprietar sau titular al unui alt drept real.

Fundamentul dreptului de proprietate publica este art.136, al.2, teza a II-a din Constitutie care spune: “proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale”.

Statul este titularul dreptului de proprietate publica asupra bunurilor ce alcatuiesc domeniul public de interes national, iar unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare ale aceluiasi drept asupra bunurilor ce apartin domeniului public de interes local sau judetean.

Legea 213/1998 statueaza ca “dreptul de proprietate publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, potrivit legii, sau prin natura lor sunt de uz sau de interes general ”.

Actiunile de carte funciara sunt acele actiuni in justitie ce au ca obiect inscrierile in cartea funciara.

Prin actiunile de carte funciara se asigura inscrierea drepturilor reale imobiliare sau a drepturilor personale transmise, constituite, modificate sau dupa caz stinse, precum si a altor situatii juridice, in cazul in care cel obligat sa consimta la efectuarea acestor inscrieri refuza sa predea inscrisurile trebuitoare pentru incuviintarea inscrierii de catre registratorul de carte funciara.

Actiunea in revendicare este acea actiune reala prin care proprietarul care a pierdut posesia unui bun solicita restituirea acestuia de la posesorul neproprietar sau, cum s-a exprimat instanta suprema, actiunea in revendicare este actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar de la care pretinde restituirea bunului.

Actiunea in revendicare este o actiune reala, petitorie si, in principiu, imprescriptibila extinctiv.