Privilegiul a fost definit ca fiind dreptul unui creditor de a fi platit cu prioritate fata de alti creditori in virtutea calitatii creantei sale.Prin calitatea creantei sale se intelege faptul juridic din care sa nascut, neavand importanta persoana creditorului sau obiectul creantei.

Privilegiile, in afara de privilegiul creditorului gajist, sunt nascute intotdeauna din lege, prin urmare sunt de stricta interpretare, fiind exceptii de la regula conform careia patrimoniul debitorului formeaza gajul general al creditorilor. De asemenea, ele confera creditorului, un drept de preferinta fata de alti creditori chirografari sau chiar ipotecari.

Fidejusiunea este singura garantie personala reglementata de Codul Civil Roman. Termenul de fidejusiune este folosit alaturi de termenul cautiune, care este de origine romaneasca.

In literatura de specialitate, fidejusiunea a fost definita ca fiind un contract prin care o terta persoana, numita fidejusor, se obliga fata de creditorul altei persoane, sa plateasca datoria debitorului daca acesta nu o va face el insusi la scadenta.

Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta. Donatiile facute unui minor sau unei persoane puse sub interdictie se accepta de oricare dintre parinti sau de tutore. Donatia este un contract gratuit, unilateral, deoarece donatarul nu-si asuma obligatii fata de donator, in afara indatoririi generale de a-i purta recunostinta. Donatia este un mod originar de dobandire a proprietatii imobiliare.

Duplicatul dupa titlul de proprietate se obtine in baza unei cereri care se depun la primăria în raza căreia se află imobilul menţionat în titlu. Cererea va fi însoţită de următoarele acte: anunţul din Monitorul Oficial al României privind declararea pierderii titlului de proprietate, certificatul fiscal recent privind imobilul, copiile actelor de identitate ale titularilor, declaraţia notarială pe proprie răspundere a titularului menţionat în titlu de proprietate în care să se arate ca nu a înstrăinat sub nici o formă imobilul şi că nu au fost şi nu sunt litigii pe rolul instanţei de judecată care să aibă ca obiect imobilul menţionat în titlul de proprietate, precum şi orice alte acte pe care primăria le consideră necesare.

In privinta mijloacelor de dobandire a proprietatii asupra imobilelor, uzucapiunea a suferit cateva schimbari radicale in noul Cod Civil. Astfel, in locul uzucapiunilor avute pana acum vom avea:

1. uzucapiunea tabulara de 5 ani (art.931 noul Cod Civil), cu urmatoarele conditii de aplicare:

• inscrierea in Cartea Funciara fara cauza legitima, dar cu buna-credinta;

• posesie utila exercitata timp de 5 ani de la inscrierea in Cartea Funciara.

Ca efect al acestei uzucapiuni tabulare, dreptul de proprietate al uzucapantului este inscris in Cartea Funciara si nu mai poate fi contestat.

2. uzucapiunea extratabulara de 10 ani (art.930noul  Cod Civil), care are urmatoarele conditii de aplicare:

• posesia exercitata timp de 10 ani;

• alternativ, imobilul inscris in Cartea Funciara si proprietarul imobilului inscris in Cartea Funciara sa fie decedat sau si-a incetat existenta sau inscrierea in Cartea Funciara a declaratiei de renuntare la proprietate;

• imobilul nu a fost inscris in Cartea Funciara.

Ca efect, uzucapantul poate dobandi dreptul numai daca si-a inregistrat cererea de inscriere in Cartea Funciara inainte ca o terta persoana sa isi fi inregistrat propria cerere de inscriere a dreptului in folosul sau, pe baza unei cauze legitime, in cursul sau chiar dupa implinirea termenului de uzucapiune.

Modurile generale de dobandire a dreptului de proprietate sunt: conventia care poate fi translativa sau constitutiva de drepturi reale, succesiunea legala si legatul (testamentul), uzucapiunea sau prescriptia achizitiva, accesiunea, posesia de buna-credinta a bunurilor mobile, culegerea fructelor de catre posesorul de buna-credinta, legea, ocupatiunea (ocuparea) , traditiunea si hotararea judecatoreasca.

Codul Civil defineste posesia ca fiind ”detinerea unui lucru sau folosirea de un drept , exercitata una sau alta, de noi insine sau de altul in numele nostru”.

 Asa fiind, posesia poate fi definita ca fiind o stare de fapt ce consta in stapanirea materiala sau exercitarea unei puteri de fapt, de catre o persoana asupra unui bun, cu intentia de a se comporta fata de terti ca proprietar sau titular al unui alt drept real.

Fundamentul dreptului de proprietate publica este art.136, al.2, teza a II-a din Constitutie care spune: “proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale”.

Statul este titularul dreptului de proprietate publica asupra bunurilor ce alcatuiesc domeniul public de interes national, iar unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare ale aceluiasi drept asupra bunurilor ce apartin domeniului public de interes local sau judetean.

Legea 213/1998 statueaza ca “dreptul de proprietate publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, potrivit legii, sau prin natura lor sunt de uz sau de interes general ”.

Actiunile de carte funciara sunt acele actiuni in justitie ce au ca obiect inscrierile in cartea funciara.

Prin actiunile de carte funciara se asigura inscrierea drepturilor reale imobiliare sau a drepturilor personale transmise, constituite, modificate sau dupa caz stinse, precum si a altor situatii juridice, in cazul in care cel obligat sa consimta la efectuarea acestor inscrieri refuza sa predea inscrisurile trebuitoare pentru incuviintarea inscrierii de catre registratorul de carte funciara.

Actiunea in revendicare este acea actiune reala prin care proprietarul care a pierdut posesia unui bun solicita restituirea acestuia de la posesorul neproprietar sau, cum s-a exprimat instanta suprema, actiunea in revendicare este actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar de la care pretinde restituirea bunului.

Actiunea in revendicare este o actiune reala, petitorie si, in principiu, imprescriptibila extinctiv.

Este rezolutorie acea conditie de a carei indeplinire depinde desfiintarea actului juridic civil. O astfel de conditie poate fi formulata astfel „Prezentul contract de vanzare-cumparare al imobilului x se desfiinteaza daca cumparatorul isi stabileste domiciliul in alta parte”.

Vorbim despre proprietate rezolubila atunci cand obligatia vanzatorului de a transfera dreptul de proprietate al lucrului vandut catre cumparator este afectata de o conditie rezolutorie, astfel incat existenta dreptului de proprietate in patrimoniul dobanditorului este nesigura, incerta, consolidarea lui depinzand de un eveniment viitor  si nesigur la a carui implinire dreptul dobanditorului se desfiinteaza cu efect retroactiv reintorcandu-se in patrimoniul celui care l-a instrainat.

Consolidarea dreptului de proprietate sub conditie rezolutorie, depinde asadar de implinirea sau nu a conditiei rezolutorii. Dreptul de proprietate afectat de o conditie rezolutorie se converteste intr-un drept pur si simplu la momentul la care conditia este sigur ca nu se mai realizeaza. Aceasta convertire are un efect retroactiv (ex tunc) adica de la nasterea raportului juridic.    

Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil poate fi definit ca regula potrivit careia acest act produce efecte numai fata de autorul sau autorii sai, el neputand profita sau sa daune altor persoane.

Res inter alios acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest – un act incheiat intre anumite persoane nici nu avantajeaza nici nu dezavantajeaza pe altcineva. 

Sarcina este o obligatie de a da, a face sau a nu face ceva impusa de dispunator gratificatului in actele cu titlu gratuit – liberalitati.

Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic in caz de neexecutare a ei, ci numai eficacitatea acestuia. Ea trebuie sa fie posibila, licita si morala.

Dupa forma in care trebuie incheiate, actele juridice sunt consensuale, solemne si reale.

Consensuale sunt actele care devin valabile prin simpla manifestare de vointa a partilor, fara a fi necesara indeplinirea unor anumite formalitati, ex: vanzarea-cumpararea, schimbul, depozitul.

Solemne sunt acele acte juridice ce se pot incheia valabil numai prin indeplinirea unor anumite formalitati prescrise de lege, cum ar fi intocmirea unui inscris autentic notarial sau a unui inscris sub semnatura privata, ex: testamentul.

Reale sunt cele pentru formarea carora este necesara remiterea lucrului pe langa acordul de vointa al partilor, ex: depozitul, darul manual.

Dupa numarul partilor participante avem acte juridice civile unilaterale, bilaterale si multilaterale.

Actul juridic unilateral este acela care consta in manifestarea de vointa a unei singure persoane, ex: oferta unilaterala, acceptarea unei succesiuni, renuntarea la un drept, testamentul, denuntarea unui contract, etc. Ele genereaza efecte in sarcina unei singure persoane.

Actul juridic bilateral consta in manifestarea de vointa a doua persoane care genereaza efecte reciproce si interdependente, ex: vanzarea-cumpararea, donatia, mandatul , imprumutul, depozitul, etc.  Ele mai poarta denumirea de conventii, in cadrul lor, locul principal ocupandu-l contractul.

Actul juridic multilateral consta in manifestarea de vointa concordanta a trei sau mai multor persoane care genereaza efecte reciproce si  interdependente, ex: contractul civil de societate.

Continutul documentatiei pentru obtinerea deciziei Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) si a Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OCPI) de scoatere a terenurilor situate in extravilanul localitatilor din circuitul agricol este urmatorul:

a) memoriu tehnic

b) extras de carte funciara actualizat

c) certificat de urbanism

d) plan de incadrare in zona

e) plan topografic vizat de un topograf autorizat in masuratori topografice        

f) memoriu tehnic al proiectantului

g) ordinele de plata de achitare a taxelor de protectie la Fondul de ameliorare a fondului funciar

h) suprafetele pe care este amplasat obiectivul de investitie vor fi prezentate sub forma uniui tabel pe planul de situatie, structurat pe categorii de folosinta

i) planul de situatie va evidentia limita intravilanului aprobat legal

j) planul de detaliu  va cuprinde caile de acces, retelele edilitare pe terenurile din incinta propusa

i) in cazul solicitarii unei extinderi intr-o incinta existenta pe plan este nevoie de un plan de urbanism general    (PUG ), zonal( PUZ )sau de detaliu si  Hotararea consiliului local de aprobare a acestor planuri

j) documentatia pentru incadrarea in clase de calitate intocmita de OSPA ( exista 5 clase de calitate )

k) cerere de solicitare din partea beneficiarului de investitii

l)  dupa eliberarea Deciziei de scoaterea terenurilor agricole din circuitul agricol, un exemplar al documentatiei avizate se va pastra in mod obligatoriula DADR.

Decizia de scoatere a terenurilor din circuitul agricol se elibereaza de catre Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) pe baza unei documentatii care cuprinde :

a) aviz OCPI ( cadastru )

b) aviz ANIF ( imbunatatiri funciare )

c) extras de carte funciara actualizat

d) certificat de urbanism

e) plan de incadrare in zona

f) plan topografic vizat de un topograf autorizat in masuratori topografice        

g) memoriu tehnic al proiectantului

Conform prevederilor art. 9 din Legii 112/1995 imobilele dobandite nu pot fi instrainate timp de 10 ani de la data dobandirii. Prin legea 71/2011 de punere in aplicare noului Cod Civil aceasta prevedere din Legea 112 a fost abrogata.Imobilele dobandite prin efectul legii 112/1995 pot fi tranzactionate liber pe piata.

Conform art. 1103 din Noul Cod civil: “Dreptul de optiune succesorala se exercita in termen de un an de la data deschiderii mostenirii.” Cu alte cuvinte, de la data decesului defunctului, succesiunea trebuie acceptata tacit sau expres in termen de 1 an.

Acest termen este supus unei posibile suspendari si/sau repuneri in termenul de prescriptie extinctiva, fapt reglementat in alin. 3 al aculasi art. 1103.

Instanta competenta privind cererile in materie de mostenire, este cea in raza careia si-a avut ultimul domiciliu defunctul  (la art. 954 din noul Cod civil prevede instanta competenta in unele situatii speciale);

Se initiaza de catre cel interesat (care are vocaţie succesorala concreta) printr-o cerere in care trebuie sa se arate persoanele intre care urmeaza  a  avea  loc  partajul,  titlul  pe  baza  caruia  se  cere imparteala,  toate bunurile supuse partajului,  evaluarea  lor, locul unde acestea  se afla,  precum  si persoana  care le detine  sau le administreaza;

Inainte de depunerea cererii la instanta, cel interesat este obligat sa se adreseze notarului pentru indeplinirea procedurii notariale de verificare a registrelor notariale, in urma careia se va elibera o incheiere inregistrata in Registrul General Notarial si care se va anexa cererii de chemare in instanta;